Parliamentary debates

Domnul Mihai Lupu:

"Puncte cu potenţial turistic pe harta dobrogeană"

Identitatea spaţiului sud-dobrogean, reperul teoretic obligatoriu al oricărei strategii serioase de dezvoltare a turismului în zonă, poate fi exprimată printr-o lungă suită de ipostaze. Reuneşte şi însumează teritorii încărcate de istorie, dovezi timpurii sacre ale manifestării creştinismului, locuri de intersecţie a diferitelor etnii şi culturi, vecinătatea fericită a mării. Reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale, dar şi cetăţenii sunt, în egală măsură, responsabili de identificarea, conservarea şi preţuirea acestor atribute.

Astfel, este necesar ca primii să abandoneze logica reducţionistă şi păguboasă pe termen lung a cordonului de staţiuni, înşirate de-a lungul litoralului, între Năvodari şi Vama Veche, dincolo de care aproape nimic nu mai contează.

Oraşele şi satele dobrogene nu duc lipsă de privelişti deosebite ori de poveşti, iar o naraţiune inteligent încadrată geografic poate transforma oricare punct de pe hartă din loc de tranzit în loc de popas. Spre exemplu, răspunsul nr.471/23.10.2009, formulat de Ministerul Turismului, evidenţiază potenţialul turistic apreciabil, însă, din "nefericire", încă neexploatat al localităţii constănţene Hârşova, situată într-o zonă în care pot fi îmbinate ecoturismul, turismul de agrement şi turismul cultural. Tot pe malul drept al Dunării, cetatea Capidava, una dintre cele mai importante fortificaţii ridicate de împăratul Traian la începutul secolului II, în cadrul măsurilor de organizare a sistemului defensiv situat pe limes-ul fluvial, este parte a unui peisaj natural fascinant.

În comuna Mihail Kogălniceanu sălăşluieşte o biserică catolică ridicată de etnicii germani la finele veacului al XIX-lea, componentă a unui traseu imaginar care include şi alte astfel de lăcaşuri de cult din Dobrogea, dar, în acelaşi timp, o realizare arhitecturală unică prin frumuseţea sa.

Şi această "pledoarie" pentru bogăţia complexă a Dobrogei de sud, a judeţului Constanţa poate continua cu nenumărate şi diverse alte exemple. De aceea, şi guvernanţii şi autorităţile locale au obligaţia morală de a privi cu respect înspre trecut, pe care trebuie să îl cunoască şi să îl înţeleagă şi, mai ales, să-l pună în valoare şi cu încredere înspre viitor, la construcţia căruia trebuie să participe.