Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 13, 2010
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.53/2010
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 13, 2010 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 13, 2010
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.21 | Sanda-Maria Ardeleanu - declaraţie politică: "Pledoarie pentru o şcoală incluzivă"; | ![]() |
||
|
"Pledoarie pentru o şcoală incluzivă" "[...] Adultul, educatorul trebuie să sprijine acest proces de desăvârşire al copilului prin libera manifestare a sa." Constantin Harly De multă vreme suntem în aşteptarea unei legi care să producă cu adevărat schimbarea sistemului de educaţie din România la nivelul tuturor palierelor lui. Momentul mult aşteptat a sosit! După cum ştim, Guvernul a aprobat ieri, 12 aprilie 2010, în şedinţă extraordinară, textul proiectului noii Legi a educaţiei naţionale. Proiectul actului normativ vine să amelioreze multe dintre problemele cu care se confruntă actualmente sistemul educaţional din România, pentru a căror rezolvare nu s-a găsit până acum disponibilitate, uneori interes şi, de cele mai multe ori, voinţă politică. Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să înţelegem că România are nevoie de reformă reală şi coerentă în ceea ce priveşte educaţia, acest domeniu care reprezintă coloana vertebrală a oricărui stat. Suntem stat european, iar nevoia de reformă a sistemului educaţional se resimte mai stringent ca niciodată. Noul proiect de lege introduce numeroase elemente a căror implementare va avea, fără îndoială, impact pozitiv asupra funcţionării sistemului naţional de educaţie, în toate ipostazele lui, de la învăţământul preuniversitar şi universitar până la conceptul de educaţie permanentă. Această lege creditează pentru prima dată educaţia timpurie, lucru ce va asigura o unificare a vârstei de începere a învăţământului obligatoriu şi, ca urmare, grupuri de vârstă mai omogene, cu avantaje evidente atât pentru elevi, cât şi pentru cadrele didactice. În acelaşi timp, este prevăzută posibilitatea finanţării din resurse publice a furnizorilor acreditaţi de servicii de educaţie timpurie, indiferent dacă aceştia sunt publici sau privaţi. Este încă o expresie a aplicării coerente a principiului "finanţarea urmează copilul", ceea ce va stimula, pe de o parte, competiţia între diferiţii furnizori de educaţie antepreşcolară şi va permite, pe de altă parte, accesul tuturor copiilor la servicii de educaţie şi îngrijire de calitate. Doresc însă să mă opresc asupra unui alt aspect foarte important. Mă refer la educaţia copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Aceşti copii reprezintă o categorie deloc neglijabilă ce are nevoie de atenţie sporită din partea noastră, a tuturor educatorilor, dar şi a guvernanţilor. În ceea ce priveşte aceşti copii, datoria cadrelor didactice, dar şi a societăţii în ansamblu, este de a spori încrederea în forţele proprii, de a oferi un model de comportament spre care copiii să aspire. În condiţiile în care copilului cu deficienţe îi sunt stimulate şi dirijate permanent activitatea intelectuală, activitatea afectiv-volitivă, îi este asigurat un confort psihic, riscurile apariţiei abaterilor comportamentale sunt minime, iar recuperarea acestora poate depăşi zona neputinţei. Daţi-mi voie să salut prevederile introduse de noul proiect în privinţa acestei categorii speciale. Astfel, copiii, elevii şi tinerii cu dizabilităţi sau cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, beneficiază de sprijin educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Învăţământul special, conform noii legi, dispune de planuri de învăţământ, programe şcolare, programe de asistenţă psihopedagogică, manuale şi metodologii didactice alternative, elaborate în funcţie de tipul şi gradul handicapului şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Acest lucru presupune adaptarea curriculum-ului la nevoile speciale ale copiilor cu dizabilităţi. Până acum, despre integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale s-a discutat timid şi, din păcate, fără rezultate evidente. Noua lege pledează pentru o şcoală incluzivă, o şcoală capabilă să promoveze diversitatea umană şi să vină în întâmpinarea oricărei nevoi educaţionale a copiilor. Stimaţi colegi, educaţia copiilor noştri reprezintă prioritate naţională, iar succesul acestui domeniu este condiţionat de voinţa şi responsabilitatea noastră! |



