Parliamentary debates

Domnul Mircea Irimescu:

"Politica pătimaşă"

Ne aflăm la începutul unei noi sesiuni parlamentare, probabil penultima a acestei legislaturi. În aceste împrejurări se impune o întrebare: ce poate aduce ea pentru uşurarea vieţii celor ce-şi simt povara imposibil de dus?

Experienţa sesiunilor trecute nu ne permite un răspuns încurajator. Restanţele legislative, cele mai multe, urmăresc sprijinirea "reformei" pe care o duce Guvernul. Iar reformă (puţini au rămas naivii ce pot crede şi altceva!) înseamnă acum diminuarea cheltuielilor sociale ale statului. Posibilităţile de consum se vor reduce, îngrijorările se vor agrava.

Limpezirea condiţiilor de desfăşurare a viitoarelor alegeri ce se aşteaptă de la actuala sesiune parlamentară nu se va produce în acest an, iar, dacă se va produce, nu va fi mângâietoare pentru nimeni. Nu eficienţa selecţiei viitorilor parlamentari interesează, ci întărirea celor deja tari din politică şi aceeaşi marotă a disperării: reducerea cheltuielilor. Nu se va sinchisi nimeni de lovitura pe care o va primi democraţia, încă o fata morgana pentru un popor surprinzător de ataşat de bizantinism. De altfel, la noi doar se mimează jocul democratic. Marile decizii se iau de 2-3 persoane sus-puse ce ştiu a mânui cum se cuvine "disciplina de partid".

Mari proiecte legislative referitoare la domeniile importante ale vieţii sociale (pregătirea şi ocuparea forţei de muncă, sănătatea, cercetarea ştiinţifică, valorificarea potenţialelor de orice fel, asistenţa socială, valorile naţionale, amendarea Constituţiei) nu vor fi sau, câte vor fi, nu vor schimba tenta spre sumbru a viitorului nostru. Modificări de conjunctură, ajustări pentru crearea de avantaj politic pentru putere, îngreunarea accesului la pâine pe calea pensiilor, lefurilor şi stipendiilor bugetare.

Nu este de aşteptat nici îmbunătăţirea raporturilor parlamentare dintre putere şi opoziţie. Aceeaşi lipsă de încredere şi de conlucrare va domni în legislativ. Topul priorităţilor politice va fi dominat de interese de partid. Cele publice vor mai aştepta. O temă legislativă majoră ca aceea a organizării administrative a ţării va fi tratată ca o banală luptă pentru os politic.

Solidaritatea naţională este o chestiune desuetă, ce nu intră în vederile oamenilor politici "ancoraţi în realitate". Intoleranţa politică este o trăsătură comportamentală a majorităţii liderilor partidelor parlamentare şi a preşedintelui României.

Nu-i sigur că opoziţia va fi capabilă în viitoarea sesiune să provoace vreo schimbare a cursului vieţii politice din ţară, asta în ciuda faptului că tendinţa de distanţare de actuala putere a UDMR-ului este tot mai evidentă.

Multe dispute parlamentare se vor da pe teme legate de politica de dezvoltare a Guvernului. Postulatul că investiţiile publice sunt factor eficient de combatere a crizei economice, spre disperarea opoziţiei care se vede înlăturată de la importante resurse financiare, va fi speculat exclusiv în favoarea puterii politice care doreşte să intre în viitoarele confruntări electorale cu imaginea de bun gospodar, cu activişti bogaţi şi fonduri îndestulătoare pentru perpetuarea în fruntea bucatelor. Ce se economiseşte prin reducerea cheltuielilor sociale se transferă, prin risipa controlată din lucrările publice, în conturile şi buzunarele celor puternici. Instituţiile în drept ale statului se pare că nu vor afla nici în actuala sesiune că aici sunt locuri de fraudă cu impact asupra siguranţei naţionale.

Pe plan extern, statul român nu va fi capabil să se împrumute ieftin, nu-şi va ajuta mai mult cetăţenii care trudesc în ţările Europei, nu va dobândi niciun spor de respect de nicăieri. Relaţiile cu Ucraina şi Moldova nu se vor îmbunătăţi, duşmăniile cu care plătim obedienţa faţă de SUA se vor înteţi. Vom cumpăra bani, petrol, gaze şi altele la preţuri de spoliere.

Tradiţia de guvernare a ţării noastre tinde a nu fi eficientă, ci doar nefastă. Îngăduirea răului, nechibzuinţa, jefuirea bunurilor publice, clientelismul devin la noi permanente şi comune. Statul este perceput de cetăţenii săi ca un duşman; consacrarea lui ca unul de drept se amână sine die. În numele statului se fac toate la noi: marile abuzuri, marile fraude, marile nedreptăţi.

Spre amărăciunea celor care mai aşteaptă ceva bun de la ea, politica românească va fi tot un domeniu al inconsecvenţelor, intereselor personale şi de grup şi al incorectitudinilor. Va fi aşa cum o facem de la începuturile vieţii noastre parlamentare: pătimaşă. Când va sosi viitorul capabil să o schimbe e greu de precizat. În tot cazul, nu în actuala sesiune parlamentară.