Parliamentary debates

Domnul Toader Dima:

Declaraţia mea politica de astăzi, intitulată "Ziua mondială a solului", urmăreşte evidenţierea importanţei solului în viaţa noastră şi totodată necesitatea de a-l folosi în mod raţional şi durabil. Adunarea Generală a ONU a declarat anul 2015 Anul internaţional al solului.

Rezoluţia 68/232 din 30 decembrie priveşte directivele acestuia şi cel de promovare de politici şi acţiuni eficiente pentru folosirea raţională şi protecţia resurselor din sol. Cu acest prilej la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) a avut loc o inedită manifestare, unde s-a arătat enorma importanţă a solului pentru viaţă, natură şi societate.

În afară de securitatea alimentară, solurile au strânse legături cu resursele de apă, biodiversitate, producerea de energie, schimbările climatice şi sănătatea mediului.

În procesul de producţie materială, omul intervine activ în natură şi grăbeşte de cele mai multe ori distrugerea solului. Printre cele mai de neiertat acţiuni se distinge această distrugere sistematică, voluntară sau involuntară a naturii, această rupere a echilibrelor naturale, caracteristică secolului al XXI-lea

S-a calculat recent că timp de 10 ani, deviaţiile civilizaţiei noastre au provocat mai multe pagube decât într-un mileniu. Energia solară şi atmosfera îi permit solului în mod natural să se refacă, dar procesul este extrem de lent (un secol pentru 1 cm grosime de pământ fertil), în timp ce omul şi intemperiile pot să-l distrugă în câteva ore. Un factor poluant de prim ordin este eroziunea accelerată, ce are la origine proasta gospodărire a solului, fapt pentru care singurul răspunzător este omul.

Problema protecţiei mediului formează obiectul unei legislaţii complexe, care să înceapă cu lucrările de combatere a eroziunii solului. În România, din cele 15 milioane de hectare teren agricol, aproximativ 5 milioane sunt afectate de eroziune sub diferite forme: eroziune hidrică sau eroziune eoliană. Statul alocă sume importante pentru executarea de amenajări antierozionale, prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren, prin executarea lucrărilor hidrotehnice.

În multe ţări din UE cercetarea ştiinţifică este chemată să întocmească tehnologiile care să ducă la micşorarea sau chiar oprirea eroziunii solului, la creşterea fertilităţii.

În România, cercetarea ştiinţifică, mai ales în domeniul Pedologiei, după 1989 a suferit foarte mult. Staţiunea de Cercetare pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni, judeţul Vaslui, şi Staţiunea de Cercetare de la Podul Iloaiei, recunoscute în lume pentru înfiinţarea culturilor pe coasta de nivel, pe benzi înierbate, înfiinţarea de perdele forestiere, cât şi folosirea de specii de ierburi rezistente la secetă pentru fixarea solului, şi-au închis porţile sau sunt în pragul falimentului.

Solurile sunt suportul nostru comun, valoarea lor este necunoscută celor mai mulţi politicieni, oamenilor de decizie şi publicului larg.

Solurile influenţează plantele, animalele şi sănătatea umană, în consecinţă, este necesar să dezvoltăm programe cu larg impact pentru creşterea conştientizării şi răspunderii faţă de sol.