Parliamentary debates

Domnul Iosif Armaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Aş dori, cu permisiunea dumneavoastră, să spun câteva cuvinte despre adoptarea, în cursul săptămânii trecute, a Legii bugetului de stat pe anul 2004.

Faptul că această lege, extrem de importantă, a necesitat o dezbatere de numai două zile denotă, după părerea mea, muncă eficientă şi responsabilă la nivelul comisiilor şi, în egală măsură, conştientizarea, de către partidul de guvernământ, a faptului că ţara are nevoie, la timp, de Legea bugetului. Adoptarea de către Parlament a legilor bugetare va permite derularea, în condiţii de normalitate şi eficienţă, a vieţii economico-sociale în România. Mă bucur să constat - şi nu sunt singurul - că este pentru a treia oară consecutiv de când Executivul înaintează Parlamentului proiectul de buget, conform legii, astfel încât, de la 1 ianuarie, să avem un buget consolidat. Până la acea dată se pot pune la punct şi bugetele locale, astfel încât fiecare ordonator de credite va şti pe ce bani poate să conteze. Vă mai aduceţi aminte nebunia de acum câţiva ani, când bugetul se analiza în Parlament pe la mijlocul anului, încât nimeni nu mai ştia câţi bani are sau dacă are. Fără îndoială că, şi din acest punct de vedere, am intrat în normalitate.

Ar fi multe de spus despre discuţiile din Parlament pe marginea bugetului pe anul viitor. Ele s-au derulat extrem de rapid, poate şi din cauza faptului că mulţi dintre parlamentarii opoziţiei au absentat, renunţând, în acest fel, să-şi mai susţină amendamentele care fuseseră respinse în comisiile de specialitate.

Miercurea trecută, premierul a prezentat legislativului principalii indicatori ai bugetului, precizând că obiectivele pe care Guvernul le-a avut în vedere la elaborarea proiectului au fost continuarea reducerii fiscalităţii (îndeosebi a celei asupra forţei de muncă), alocarea resurselor publice în raport de priorităţile stabilite şi încadrarea într-un deficit bugetar pentru care sunt asigurate surse neinflaţioniste de finanţare.

Votul negativ a fost dat, firesc, de parlamentarii din opoziţie prezenţi la dezbateri, care şi-au explicat decizia prin faptul că proiectul bugetului de stat pe anul 2004 ar avea un puternic conţinut electoral, nefiind luate în calcul elementele critice cuprinse în Raportul de ţară al Comisiei Europene. În replică, domnul Adrian Năstase a arătat că "votul negativ al opoziţiei la buget este aproape o practică, pentru că a aproba bugetul în forma propusă de Guvern înseamnă, până la urmă, a accepta programul şi strategiile de guvernare". Evident că Opoziţia nu avea cum să accepte politica noastră în acest domeniu. Faptul că partidele de Opoziţie au votat împotriva adoptării bugetului nu este, în opinia mea, de condamnat. În fond, poziţia lor face parte din esenţa jocului democratic.

Nu doresc să intru în alte amănunte de ordin statistic, care îşi au, desigur, importanţa lor, dar semnalez, în încheierea declaraţiei mele politice de astăzi, că cea mai aprinsă discuţie pe tema bugetului a fost cea privind fondurile alocate unor proiecte de integrare economică şi culturală între România şi Republica Moldova. Parlamentul a acceptat un amendament prin care se elimină alineatul referitor la fondurile destinate special promovării unor proiecte de integrare cu Moldova, transferând suma de 135 de miliarde de lei alocată iniţial acestui scop, la Departamentul Românilor de Pretutindeni. Deşi unele voci au contestat acest demers, eu cred că reprezintă un punct de vedere just, dată fiind orientarea actuală a conducerii de la Chişinău.