Parliamentary debates

Domnul Daniel Buda:

"România, membră a Uniunii Europene, dar fără viză în Spaţiul Schengen"

După aderarea la structurile europene, toate demersurile iniţiate de ţara noastră s-au axat pe câteva capitole considerate problematice, între care justiţia, afacerile interne şi externe. În momentul semnării tratatului de aderare la Uniunea Europeană, toate forţele politice din România, indiferent de coloratura politică, şi-au manifestat, la unison, voinţa politică de a contribui la adoptarea tuturor măsurilor necesare integrării în cadrul structurilor europene.

Perioada care a trecut după momentul 1 ianuarie 2007 a fost contra cronometru, marcată de lupta cu inerţia, cu mentalităţile depăşite, cu interesele înguste de partid sau cu orgoliile personale. Deşi ne-am angajat cu toţii, ne-am luat răspunderea politică să contribuim la reformarea clasei politice, la reformarea justiţiei, la anihilarea practicilor de corupţie, la lupta cu birocraţia şi încetineala adoptării legilor, la libertatea de mişcare şi a forţei de muncă în cadrul Uniunii Europene, cu toate acestea, unii dintre reprezentanţii partidelor din opoziţie şi-au manifestat, constant, reticenţa pentru aplicarea şi adoptarea acestor măsuri de maximă importanţă pentru dezvoltarea şi atingerea standardelor europene de către ţara noastră. Rezistenţa a venit din toate părţile şi în toate domeniile: de la adoptarea celor două coduri juridice - civil şi penal - pe care, după dezbateri sterile provocate de opoziţie, am reuşit să le aprobăm, lupta anticorupţie s-a pus greu în mişcare, după o perioadă în care România devenise notorie ca ţară cu un înalt grad de corupţie, dar fără a avea corupţi, până la o reală reformă a societăţii româneşti şi a clasei politice bazată pe principii şi valori europene, toate au fost supuse unor atitudini ostile şi blocaje ale politicienilor conduşi de propriul interes de partid.

Partidul Democrat Liberal este partidul care a înţeles care este direcţia de urmat a României ca stat membru al Uniunii Europene. De aceea nu a ţinut cont de piedicile puse şi a mers mai departe pentru atingerea unui nivel de viaţă european, aşa cum îl merită cetăţenii acestei ţări. După 3 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, ţara noastră încă se confruntă cu restricţii în circulaţia cetăţenilor şi a forţei de muncă pe teritoriul altor state. De aceea, clasa politică actuală are datoria de a face toate demersurile necesare astfel încât să se renunţe la aceste restricţii. Rezultatele din ultima perioadă, confirmate şi în cadrul forurilor europene, evidenţiază progrese semnificative făcute de ţara noastră în această direcţie. Indiferent de obstacolele politice, vom continua munca pentru securizarea frontierelor externe, aplicarea politicilor europene pentru migraţia legală, prevenirea şi oprirea migraţiei ilegale şi, desigur, pentru introducerea sistemului de informaţii Schengen. Este responsabilitatea noastră, a celor care vremelnic ne aflăm la guvernare sau în opoziţie, de a continua munca şi eforturile depuse după aderarea României la UE să oferim românilor posibilitatea de a se bucura pe deplin de drepturile de liberă circulaţie.

România are obligaţia de a adopta reformele necesare pentru îndeplinirea criteriilor de convergenţă pentru intrarea în Spaţiul Schengen. În fapt, acest lucru depinde de progresele înregistrate, la nivelul instituţiilor statului român, cu privire la asigurarea bunei funcţionări a pieţelor, a statului de drept, a unui mediu de afaceri predictibil şi stabil şi, desigur, implementarea unor sisteme moderne, eficiente şi eficace de justiţie, educaţie, sănătate, agricultură şi dezvoltare rurală, economie şi finanţe publice. Prin politicile promovate, Partidul Democrat Liberal are misiunea să scoată România din criză, dar şi să accelereze demersurile privind cooperarea internaţională şi europeană în domeniul reglementării şi asigurării accesului echitabil şi deschis la pieţele ţărilor europene astfel încât România să răspundă problemelor create de criză şi cerinţei de îmbunătăţire a investiţiilor.

Avem datoria de a fi o naţiune responsabilă, în primul rând faţă de noi înşine şi apoi faţă de ceilalţi, prin îndeplinirea angajamentelor luate în cadrul structurilor europene, de a căror realizare depinde în mod direct şi bunăstarea cetăţenilor acestei ţări.