Parliamentary debates

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Declaraţie politică: "Despre necesitatea schimbării mentalităţii româneşti"

Săptămâna trecută, am aflat cu bucurie că autorităţile române au mai făcut un pas înainte în respectarea proprietăţii private: castelul Bran a fost retrocedat moştenitorilor Principesei Ileana a României: Maria Magdalena Holzhaus, Elisabeth Sandhofer şi Dominic Habsburg-Lothringen.

Aceştia vor putea administra cu drepturi depline fondul imobiliar retrocedat peste trei ani, în baza acordului semnat de ministrul culturii, Adrian Iorgulescu, şi de Dominic de Habsburg, privind viitorul domeniului Bran, care reglementează menţinerea statutului de muzeu, în administrarea statului român, pe această perioadă.

Castelul Bran, una dintre perlele turistice ale României şi "motorul" dezvoltării întregii zone agroturistice, a fost construit între anii 1377 şi 1378, Ludovic de Anjou dându-le voie braşovenilor să clădească "o cetate de piatră cu propriile cheltuieli şi osteneli". Castelul a fost donat de comunitatea din Braşov, în 1920, Reginei Maria a României, ca preţuire pentru contribuţia sa la realizarea Unirii de la 1 Decembrie 1918. După exilarea familiei regale, în 1948, Castelul Bran a fost confiscat şi a intrat în proprietatea statului român.

Acest exemplu de încălcare a dreptului la proprietate se alătură celor 210.000 de cazuri la nivelul întregii ţări, pentru care adevăraţii proprietarii au depus notificări de retrocedare până în prezent, din care 128.000 se referă la retrocedări în natură, iar 82.000 - la despăgubiri băneşti.

Autorităţile statului au retrocedat în natură aproximativ 10% din solicitări, 85% fiind deja vândute în baza Legii 112/1995 sau în cadrul proceselor de privatizare.

În Bucureşti, sunt nu mai puţin de 42.269 dosare privind cereri de retrocedare, iar 4.924 persoane au fost deja puse în posesie. Cele mai importante puneri în posesie au fost: imobilul de pe Bulevardul Regina Elisabeta, blocul din Bulevardul Magheru nr. 2-4, unde familia Bragadiru şi-a redobândit spaţiile comerciale de la parter şi 14 apartamente rămase nevândute în baza Legii 112 şi clădirea Ciclop.

Toate aceste cifre arată atât dimensiunile încălcărilor unui drept fundamental esenţial în România - dreptul la proprietate cât şi eforturile pe care actualul Guvern le face pentru a da înapoi românilor ceea ce a fost al lor.

Cu toate că aceste eforturi sunt extrem de importante în contextul integrării României în Uniunea Europeană, ţin să adresez rugămintea către toţi funcţionarii instituţiilor publice să acorde aceeaşi atenţie dosarelor tuturor românilor nedreptăţiţi de confiscările masive.