Parliamentary debates

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acţiunea Populară consideră că aşa-zisa restructurare a Guvernului Năstase este o simplă rotaţie a cadrelor după modelul comunist şi nu oferă o soluţie adevăratelor probleme ale ţării.

În timp ce, la Salonic, premierul Adrian Năstase se extazia în faţa unor încurajări primite din partea oficialilor Uniunii Europene, la Bucureşti, Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene, punea punctul pe "i". Sâmbătă, 21 iunie 2003, domnul Scheele declara: "Corupţia este un simptom al proastei administrări şi al unui sistem juridic slab. Aveţi nevoie de un sistem juridic consistent, şi Guvernul nu are un plan credibil de cum vrea să ajungă acolo. Sistemul juridic nu reprezintă o problemă doar în domeniul drepturilor omului, ci şi în dezvoltarea economiei. Numai rezolvarea problemelor din justiţie, a celor de corupţie şi din economie poate da României şansa de a deveni membru al Uniunii Europene în 2007."

Cerinţele la care se referea şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti nu se pot realiza printr-o simplă manevră de imagine care ne aminteşte de obiceiul lui Ceauşescu de a-şi plimba periodic cadrele de la Guvern la partid şi înapoi.

Pentru marea majoritate a membrilor cabinetului Năstase, privilegiaţi ai regimului comunist, rotaţia cadrelor e un lucru familiar, caracteristic propriilor lor cariere.

Actualul premier, Adrian Năstase, a reprezentat regimul Ceauşescu în instituţii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului, pledând, evident, pentru recunoaşterea modelului românesc de respectare a drepturilor omului sub dictatură. Şerban Mihăilescu, ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, îndeplineşte şi astăzi funcţia pe care a deţinut-o în Guvernul Dăscălescu. Acolo a lucrat cu Octav Cozmâncă, şeful sectorului coordonare, şi cu Dan Ioan Popescu, inspector la cabinetul primului ministru Constantin Dăscălescu, pentru a se reuni apoi în cabinetul Adrian Năstase. Cunoştinţe şi colaboratori le-au fost atunci, şi le-au rămas până astăzi, Acsinte Gaspar, fost şef de sector la Consiliul de Stat şi, până de curând, ministru pentru relaţia cu Parlamentul, şi domnul Leonard Cazan, fost director în Comitetul de Stat al Planificării din Republica Socialistă România, devenit nu doar expert, ci chiar ministru al dezvoltării şi prognozei în România liberă şi democratică. Rotaţiile nu au fost de natură să producă ameţeli nici domnilor Matei Agathon Dan, fost gospodar-şef la Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, şi Ioan Mircea Paşcu, fost cercetător şi profesor la Academia "Ştefan Gheorghiu", care pregătea cadrele de conducere ale Partidului Comunist Român. Patru dintre aceşti privilegiaţi ai regimului comunist au rezistat remanierii, figurând acum şi în "Cabinetul Năstase al doilea".

Ceea ce îngrijorează, în mod special, este totala ineficienţă a acestei remanieri în perspectiva integrării României în Uniunea Europeană. Acest balet de cadre va ajuta integrării tot atât cât a ajutat ministrul Ilie Sârbu la salvarea agriculturii cârmuite de PSD sau ministrul Daniela Bartoş la marele succes al reformei în sănătate. Mai folositor pentru România ar fi fost ca toţi miniştrii care şi-au demonstrat incapacitatea să fie îndepărtaţi fără ezitare.

Un capitol care a creat probleme în negocierile cu Uniunea Europeană priveşte justiţia, tocmai pentru că ministerul condus de doamna Rodica Stănoiu s-a făcut remarcat prin consecvenţa controlului politic asupra magistraturii.

Incompetenţa echipei de negociatori cu Uniunea Europeană, condusă de ministrul delegat Vasile Puşcaş, şi dovedită de returnarea mai multor documente de poziţie şi de întârziere inacceptabilă a procesului de negociere, pune în pericol aderarea în 2007 şi ar fi trebuit să constituie un motiv suficient pentru înlocuirea ministrului Puşcaş. Cât priveşte agitaţia permanentă a doamnei ministru Hildegard Puwak, menită să arate românilor cât de ocupată este, ea s-a dovedit dăunătoare pentru ţară, ca şi reacţiile sale arogante în faţa criticilor venite de la oficiali europeni.

Pentru relansarea procesului de integrare a României în Uniunea Europeană, Acţiunea Populară consideră necesară demiterea miniştrilor care şi-au demonstrat incapacitatea de a asigura încheierea în timp util a capitolelor aflate încă în negocieri.

Atât timp cât justiţia, administraţia şi economia nu vor suferi reforme profunde, incompatibilităţile dintre România şi ţările Uniunii Europene nu vor putea fi depăşite prin măsuri formale de cosmetizare a realităţii zilelor negre pe care le trăim.