Parliamentary debates

Domnul Paul Magheru:

Intervenţie cu titlul: "Tratamentul limbilor minoritare"

În topul exigenţelor democraţiei europene, România se situează nu de puţine ori pe locuri codaşe. În domenii social-umane cum sunt: respectarea drepturilor minorităţilor, tratamentul corect al culturilor şi limbilor minoritare, România a fost arătată ca model. Ne face plăcere să aducem un exemplu concret în favoarea acestei recunoaşteri europene şi internaţionale.

Între 30 aprilie - 2 mai 2003 a avut loc la Oradea faza finală a Olimpiadei Naţionale de limbi slave (rusă, sârbă, slovacă) - limbi materne. Cu câteva zile înainte, sub aceleaşi bune auspicii, avusese loc Olimpiada Naţională de limba maghiară ca limbă maternă. Au participat peste 100 de elevi, din zone locuite de minorităţile rusă (Brăila, Constanţa, Tulcea, Suceava), sârbă (Caraş-Severin, Timiş), slovacă (Arad, Bihor, Sălaj). Elevii de etnie rusă, mai exact lipovenii care vorbesc limba rusă, pot participa şi la Olimpiada Naţională şi Internaţională de limba rusă ca limbă modernă de circulaţie internaţională. Pe parcursul celor trei zile, pe diferite teme date, elevii aparţinând etniilor conlocuitoare au dat dovadă de o cunoaştere exactă, nuanţată, putem spune chiar rafinată, a limbilor materne. Dovadă concludentă că limbile minoritare se bucură în şcolile româneşti de cea mai atentă şi respectuoasă atenţie. S-au acordat cuvenitele premii, din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, a Uniunilor minorităţilor, a unor Ambasade, parlamentarilor şi a unor sponsori aparţinând minorităţilor care doresc să-şi susţină cultivarea limbii şi culturii minoritare materne.

Încă din secolul al III - lea î. e. n., Quintus Eunnius, părintele literaturii latine, fiindcă vorbea cele trei limbi ale ţinuturilor italice de sud, greaca, latina şi osca, spunea că are trei inimi. Putem accepta că un om are atâtea inimi câte limbi străine cunoaşte. Minoritarii din România se găsesc în situaţia fericită de a avea prin naştere două limbi, limba mamei maternă şi limba pământului română. Studiul limbilor străine începe pentru un minoritar de la cele două limbi în sus, de la limba maternă şi limba oficială a statului în care s-a născut. Cu cât cunoaştem mai multe limbi străine, cu atât ne multiplicăm ca oameni, ca fiinţe lingvistice şi culturale.

Finala Olimpiadei Naţionale de limbi slave ca limbi materne, condiţiile de organizare şi finanţare sunt o dovadă grăitoare a tratamentului corect al limbilor minoritare. România aderă, respectă şi asigură condiţiile prevăzute de Charta europeană a limbilor şi culturilor minoritare. Chiar de aceea, orice încercare de a schimba Constituţia ţării prin negociere politică a caracterului naţional şi unitar al statului român, a limbii române ca limbă oficială este sortită eşecului.