Paul Magheru
Paul Magheru

Sittings of the Chamber of Deputies of March 4, 2008

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.23/2008
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of March 4, 2008

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.27 Paul Magheru - declaraţie politică cu subiectul "Televiziune maghiară pe banii românilor";

 

Domnul Paul Magheru:

"Televiziune maghiară pe banii românilor"

Ofensiva dusă de UDMR împotriva elementului românesc din Transilvania se va manifesta în curând şi pe cale media. Cea mai recentă acţiune subversivă a liderilor maghiari o reprezintă ideea de a lansa o televiziune maghiară în Transilvania. Fundaţia "Janovics Jenö", constituită de liderii UDMR, este proprietarul Televiziunii maghiare din Transilvania, care a şi început campania de recrutări pentru alcătuirea echipei de producţie. Postul TV intenţionează să emită la începutul verii, conform RADOR.

Televiziunea maghiară din Transilvania a fost înfiinţată în scopuri publice, dar, din cauza legislaţiei româneşti, nu poate funcţiona decât sub forma unui post comercial. Rolul de proprietar este îndeplinit de Fundaţia "Janovics Jenö", constituită de liderii UDMR. Ministerul ungar al informaticii a alocat 300 de milioane de forinţi (aproximativ 1,2 milioane euro) în vederea înfiinţării unui studio media digital. Înfiinţarea acestui post media se bucură şi de sprijinul Fundaţiei "Communitas", aparţinând UDMR, fundaţie care gestionează resursele financiare obţinute de la bugetul de stat al României, destinate maghiarilor din Transilvania.

Mai pe şleau spus, statul român finanţează naşterea unei televiziuni maghiare cu emitere în zona Transilvaniei, iar românii contribuabili vor plăti din munca lor o televiziune maghiară în inima României. Nu cred că poate cineva sa fie atât de naiv încât să creadă că acest canal media patronat de UDMR va fi neutru din punct de vedere cultural şi politic, vizavi de relaţiile româno-maghiare din Ardeal. Politica paşilor mărunţi pe care UDMR o practică din 1990 încoace, iată că începe să dea roade sub privirea pasivă şi complice a guvernanţilor români. Speculând dezbinarea noastră mioritică, precum şi faptul că mai presus de interesul nostru comun stă bucuria de a vedea moartă capra vecinului, dar nu a vecinului maghiar, cum poate ar mai fi de înţeles, ci a vecinului frate român, promotorii iredentismului maghiar bine susţinuţi şi de statul maghiar, dar iată că nici statul român nu se lasă mai prejos, recurg la cea mai eficientă armă a momentului prin care ei îşi pot atinge scopurile, şi anume manipularea mediatică.

Guvernul antiromânesc Tăriceanu se dovedeşte a fi în stare de orice concesie făcută extremiştilor maghiari, doar cu scopul de a se agăţa cu disperare de o guvernare din ce în ce mai şubredă. Este suficient să amintim aici poziţia cabinetului Tăriceanu vizavi de moştenirea Fundaţiei Gojdu, unde, cu laşitatea-i caracteristică, statul român a cedat în faţa statului maghiar. Prin acordul făcut cu guvernul de la Budapesta se încălca flagrant testamentul marelui mecena, care lăsase cu limbă de moarte ca bursele fundaţiei să meargă doar către românii de credinţă ortodoxă. Ca să nu mai vorbim de faptul că retrocedarea clădirilor din centrul Budapestei, aparţinând fundaţiei cu pricina, reprezintă un demers total abandonat de statul român.

În prelungirea acestei poziţii din ce în ce mai agresive vizavi de spiritul românesc vin şi ultimele declaraţii ale Preşedintelui UDMR, Marko Bela, care afirmă că organizaţia al cărei lider este a avut o opinie tranşantă în ceea ce priveşte Kosovo, care a fost aceeaşi cu cea formulată de SUA, Marea Britanie sau Franţa, spre deosebire de organizaţiile civice maghiare, considerate radicale, care "s-au bâlbâit în această problemă". Siguranţa de sine a liderilor UDMR, întemeiată pe o poziţie comună cu cea a marilor puteri, în privinţa recunoaşterii independenţei Kosovo, se mai sprijină şi pe biroul de lobby maghiar înfiinţat de Laszlo Tokes la Bruxelles, iar nu peste mult timp şi pe Televiziunea maghiară ce se pregăteşte să emită în Transilvania.

Dincolo de toate acestea, am putea spune că încrederea în propriile forţe, ale iredentismului maghiar, se bazează în primul rând pe slăbiciunea de caracter a guvernanţilor români. PRM condamnă atitudinea capitulardă atât a premierului, cât şi a preşedintelui jucător şi speră că românii se vor trezi în al doisprezecelea ceas şi-l vor vota pe cel care ţine steagul patriotismului sus, de optsprezece ani încoace.