Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of October 31, 2006
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.162/2006
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of October 31, 2006 |
Sittings of the Chamber of Deputies of October 31, 2006
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.30 | Dan Ştefan Motreanu - declaraţie politică cu titlul "Nu toţi românii sunt români"; | ![]() |
||
|
"Nu toţi românii sunt români" Evenimentele de săptămâna trecută legate de desemnarea senatorului Varujan Vosganian pentru funcţia de comisar european au confirmat, încă o dată, valabilitatea proverbului românesc, "să moară capra vecinului". De această dată, chiar într-o formă "agravantă". S-a ajuns, din cauza unor binevoitori, să se creeze imaginea unui autogol marcat imaginii României. Cine a sperat că acest autogol va viza PNL s-a înşelat amarnic, pentru că Varujan Vosganian urma să reprezinte România, nu partidul din care face parte. Şi totuşi, dacă este cineva care are cu adevărat de pierdut în urma evenimentelor din week-end-ul trecut, în nici un caz nu poate fi vorba de Varujan Vosganian, PNL sau premierul Tăriceanu. Concret, de pierdut au numai acele forţe politice şi persoane care, după "război", a se înţelege întoarcerea de la Bruxelles, fără un rezultat cert, a lui Varujan Vosganian, au încercat să devină "eroi". Despre posibila desemnare a lui Varujan Vosganian se ştia, în proporţie de 90%, cu o săptămână înainte de anunţul oficial al premierului Tăriceanu. Întreaga mass-media contura o alegere între Varujan Vosganian şi ministrul de externe Mihai Răzvan Ungureanu, acordând şanse ridicate primului. Mai mult, Varujan Vosganian era dat de presă, de mai bine de trei săptămâni, pe lista "celor şapte" posibili. Cu toate acestea, nimeni, din spectrul politic, nu a avut vreo obiecţie împotriva lui Varujan Vosganian, până la întoarcerea de la Bruxelles. După, au început să curgă criticile atât la adresa celui care a desemnat, cât şi la adresa celui desemnat. Nu mă refer aici la intervenţia securistică de dincolo de Ocean, pentru că este clar că a fost vorba de o diversiune. Toţi cei care au criticat, au dovedit un singur lucru: au pus interesul propriu de partid mai presus de interesul naţional. Vosganian era desemnat să reprezinte România şi din această cauză trebuia să fie apărat. Nu numai că nu a fost apărat, dar a fost şi "lucrat". Se ştie că numeroşi parlamentari europeni, din zona socialistă şi chiar populară, au primit mesaje "anti-Vosganian". Au existat şi persoane care au pus interesul personal mai presus decât cel naţional. Este cazul lui Petre Roman, care a ieşit public şi a afirmat că era mai utilă desemnarea unui fost premier, bănuiesc că nu s-a referit la Adrian Năstase, care este în acest moment are probleme cu DNA, la Mugur Isărescu, acesta fiind la ora actuală indispensabil la BNR şi nici la alţii. Bănuiesc că s-a referit la persoana sa. Mai este şi cazul lui Theodor Stolojan, care a atacat nominalizarea, încercând că cucerească puncte în bătălia pe care o duce împotriva conducerii PNL. Vosganian a făcut un gest demn, a renunţat la luptă, tocmai pentru a nu periclita - indirect - imaginea României, din cauza deplasării în afara graniţelor a luptei politice interne. Observ însă că situaţia nu s-a schimbat prea mult nici în ceea ce priveşte noua nominalizare făcută de premierul Tăriceanu. Chiar înainte de confirmarea oficială a desemnării lui Leonard Orban, au ieşit în faţă voci care nu o privesc cu ochi buni. "Nu este o candidatură de mâna întâi, pentru că domnul Orban nu a fost în România niciodată ministru, este sub nivelul de ministru, cum nu este obişnuit la Comisia Europeană. Domnul Orban nu are suficientă notorietate şi nu ştim cât de bine se va descurca în faţa Parlamentului European". Aceste "aprecieri" aparţin unei reprezentante a societăţii civile, dna Alina Mungiu Pippidi. Pe ce considerente se bazează domnia sa în contestarea calităţilor unui tehnocrat care, de şase ani, are drept obiect al muncii problemele legate de integrare, nu ştiu. Şi nu ştiu, pentru că doamna Pippidi nu cred că are competenţe în materie, ci doar parti-pris-uri: " Macovei ar fi una (din persoanele care ar putea deveni comisar european - n.a.), Mircea Geoană ar fi fost a doua, dar nu mai mult de atât. Comentariile sunt inutile în acest caz. Caz care nu este singular. Un oficial al PSD declara ieri că partidul din care face parte "este prudent în a face lobby pe lângă grupul socialist din Parlamentul European pentru candidatura lui Orban". Iată că şi în această nouă situaţie, în loc ca un candidat al României să fie sprijinit de români, apar contestări. Nu este deloc normal. Este regretabil că unii români nu au un comportament de români atunci când sunt în joc interesele naţionale. |



