Parliamentary debates

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Calamităţile lovesc în cei nevoiaşi"

Fenomenele meteorologice extreme au devenit deja o constantă pentru România, cu efecte economice şi sociale, întotdeauna, foarte ridicate. Pentru atenuarea efectelor acestora s-au făcut progrese însemnate, ce presupun acţiunea în caz de situaţii de urgenţă, crearea instituţiilor specializate, sisteme de monitorizare şi atenţionare în caz de pericol şi chiar implementarea, începând cu data de 1 iulie, a sistemului asigurărilor obligatorii pentru locuinţe.

Grindina şi furtunile produse zilele trecute au demonstrat încă o dată dramele personale pe care le traversează oamenii din sate precum Roşiori, Costeşti, Răchiţi, Hudum, Horia, Trestiana, Guranda, dar chiar şi din cartierele mărginaşe ale municipiului Botoşani. Pentru aceştia, grindina şi vântul violent care le-a distrus locuinţele echivalează cu pierderea agoniselii de o viaţă şi odată cu aceasta şi imposibilitatea financiară de a înlătura efectele dezastrelor. Mai mult, într-o zonă în care principala activitate economică este reprezentată de agricultura de autoconsum, producerea acestor fenomene meteorologice extreme presupune şi afectarea recoltelor din regiune, adică afectarea resurselor principale de hrană pentru aceştia.

Din nefericire, lanţul vicios nu se termină aici. Autorităţile administraţiei publice locale sunt din ce în ce mai private de surse de finanţare locală şi nu pot nici măcar să se gândească la măsuri concrete de prevenire a calamităţilor sau de atenuare a efectelor acestora. Rămâne, aşadar, la nivelul instituţiilor centrale din România să gândească politici de coeziune economică şi socială pe termene medii şi lungi, iar descentralizarea administraţiei publice locale să se transforme într-un adevărat instrument de reprezentare a intereselor cetăţenilor.