Parliamentary debates

Domnul Constantin Tămagă:

O veche şi nepieritoare zicală din bătrâni spune că, de când se ştie pe lume, românul e frate bun cu codrul.

În vorbele acestea, rostite de demult, poate în clipe de mare cumpănă, atunci când vatra ne era călcată de barbari năvălitori, înecată de puhoaie sau răscoaptă de arşiţă, rezidă şi astăzi, sau poate mai mult ca oricând, o imensă înţelepciune. Dar aş vrea să cred că nu numai noi, românii, avem datoria să ne-nfrăţim cu pădurea, ci oamenii din lumea întreagă trebuie să fie pătrunşi de un asemenea sentiment, fiindcă, în comunitatea biologică terestră, sectorul forestier deţine o poziţie primordială, acoperind o treime din suprafaţa uscatului.

Savanţi de renume mondial, dar şi silvicultorii anonimi, care îşi deapănă o mare parte a vieţii pe cărările codrilor seculari, veghindu-i şi ocrotindu-i cu credinţă şi cu pasiune, afirmă la unison că pădurea aduce omenirii servicii de nepreţuit.

În viziunea lor, şi nu numai a lor, pădurea este scutul cel mai eficace de apărare a solului împotriva poluării aerului, apei şi mediului înconjurător.

se spune, de asemenea, şi nu fără îndreptăţire, că pădurea constituie o veritabilă uzină de oxigen, un imens bazin de retenţie a apei de ploaie şi, totodată, un baraj natural împotriva inundaţiilor şi a alunecării de terenuri. Pe lângă funcţia de conservare a mediului, pădurea produce şi importante bunuri materiale - lemn, fructe şi vânat. Spre deosebire de materiile prime furnizate de industria extractivă (ţiţei, cărbune, minereuri) cele pe care ni le oferă mediul forestier sunt regenerabile şi practic inepuizabile. Ca atare, pădurea reprezintă un simbol al statorniciei şi belşugului. Dar, mai presus de toate, pădurea este pentru oameni un element inegalabil de armonie şi echilibru, un izvor nesecat de linişte şi sănătate.

Concluzia care se impune chiar şi după această succintă enumerare a marilor şi multiplelor virtuţi este aceea că pădurea trebuie protejată şi ocrotită ca o adevărată comoară. Sub semnul acestui deziderat, milioane de tineri de pe toate meridianele pământului păşesc astăzi pe povârnişurile dealurilor şi munţilor pentru a planta puieţi de brad, fag sau stejar.

În această privinţă, trebuie să spunem că şi tinerii din ţara noastră se dovedesc deosebit de receptivi. Recent, un grup de elevi din cadrul a patru instituţii de învăţământ din judeţul Argeş: Colegiul Naţional "I.C.Brătianu", Liceul de artă "Dinu Lipatti", Şcoala nr.16 "I.L.Caragiale", toate din Piteşti şi Colegiul Naţional "Vlaicu Vodă" din Curtea de argeş s-au implicat, împreună cu Consiliul judeţean Argeş, alături de elevii a numeroase instituţii de învăţământ din diverse ţări ale continentului nostru, într-un proiect de mare amploare, iniţiat de Comisia Europeană pentru salvarea unor păduri de pe glob.

Proiectul este dedicat Zilei Europei - 9 mai 2008, şi are ca temă Mediul din Kenya - lupta împotriva despăduririlor, fiind dezbătut de Consiliile judeţene Argeş şi Buzău, în prezenţa "ambasadorului" Comisiei Europene, Olivia Comşa. Această iniţiativă vine ca un semnal de alarmă, declanşat de situaţia dramatică în care se află pădurea Mau, în suprafaţă de 90.000 hectare, care constituie una din principalele zone forestiere ale Kenyei, având un rol crucial pentru aproape 40% din populaţia ţării, dar care, din nefericire, în ultimii 10 ani a pierdut un sfert din suprafaţa sa.

Datorită instabilităţii politice, în ultimii ani s-au produs masive defrişări necontrolate care afectează, deopotrivă, rezervaţia naturală Mau, populaţia băştinaşă şi turismul, atât de prosper cu ani în urmă, ca urmare a organizării în această zonă a binecunoscutelor Safari.

Liceenii argeşeni s-au arătat profund impresionaţi de situaţia tragică în care se află populaţia Ogiek şi îndeosebi copiii, nevoiţi să-şi părăsească locurile naturale, dar şi de efectele locale şi globale ale acestui dezastru ecologic. Îngrijorarea lor este cu atât mai mare cu cât despăduririle din secolul trecut au afectat puternic Africa. Deşi deţine 17% din suprafaţa fondului forestier mondial, Africa nu asigură decât 2% din necesarul de masă lemnoasă, întrucât marea majoritate a arborilor sunt specii inferioare.

Prin intervenţia mea de astăzi doresc să mă fac mesagerul inimoşilor elevi din judeţul Argeş, care roagă Camera Deputaţilor să le susţină efortul de a face cunoscută această problemă, în speranţa că autorităţile kenyene şi Organizaţia Naţiunilor Unite se vor sensibiliza şi vor adopta măsuri neîntârziate pentru stoparea acestui fenomen.