Parliamentary debates

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

"Sistemul medical românesc, încotro?"

Aparatură uzată, condiţii precare de igienă, lipsa medicamentelor sau medicamente mai scumpe decât în ţările comunitare, mobilier vechi, paturi improvizate şi saloane supraaglomerate. Acesta este tabloul sistemului sanitar românesc. Deşi reforma a început să se facă simţită, sistemul sanitar din România are încă multe carenţe şi mai are mult de luptat pentru a se ridica din moartea clinică în care se află. Mercantilismul doctorilor, pus adesea pe seama salariilor prea mici, şi condiţiile precare din cele mai multe spitale din ţară au făcut din sistemul sanitar sursa dezamăgirilor multor români, ţinta unor reforme care nu se realizează niciodată şi fabrică de tragedii umane. Un sistem care emite frecvent semnale dealarmă prea puţin auzite şi care dă mai multe exemple negative decât poveşti de succes.

Cazurile de erori medicale s-au înmulţit îngrijorător de mult, noţiunea de malpraxis fiind în mare parte străină pacientului român, sute de erori medicale trec fără a fi pedepsite sau făcute publice, doar mass-media mai aduce în discuţie erorile cadrelor medicale, dar se pare că e doar un glas surd care nu ajunge la urechile nimănui. Pacientul român nu îşi cunoaşte drepturile, încă ne mai sunt ascunse hibele sistemului sanitar românesc.

Medicamentele sunt tot mai scumpe, compensatele sunt limitate, condiţiile din spitale abia se dezmorţesc spre modernizare, sunt câteva din problemele pe care cetăţeanul român nu le contestă şi le acceptă în speranţa unei vindecări. Însă, de cele mai multe ori, pacientul iese dintr-o instituţie spitalicească cu alte afecţiuni decât cele pe care le avea când a fost internat şi cum să reclame medicul de malpraxis, dacă el nu ştie că are acest drept. Dintre cei puţini care îşi cunosc drepturile, nici ei nu apelează la Comisia de malpraxis, deoarece legislaţia îi descurajează prin practicarea unor sume exorbitante pentru un denunţ. Procedurile anevoioase şi taxele mari sunt barierele de pe drumul spre Comisia de malpraxis. De exemplu, o taxă pentru expertiză costă între 3000 şi 4000 de lei.

O altă lacună legislativă este aceea că în România nu există o reglementare sau un ghid după care să poată fi cercetată eroarea medicală. Îmi pun întrebarea: ce instituţie protejează pacientul român de practicile de malpraxis ale unui medic? În acest moment, sistemul medical românesc are nevoie urgentă de un program real şi eficient de reabilitare şi de o legislaţie clară pentru protejarea pacienţilor în cazurile în care se constată o eroare medicală.