Parliamentary debates

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

«A murit "un oarecare" Dumitru Ilie»

Parcă niciodată nu mi-am dorit mai mult ca astăzi să fiţi atenţi la ceea ce vă voi spune.

La sfârşitul săptămânii trecute, Ilie Dumitru, funcţionar al Primăriei Ploieşti, a murit. Mie îmi va rămâne în amintire ca Nenea Ilie, un om în vârstă, mereu zâmbitor, mereu îngrijit, mereu străduindu-se să fie totul aşa cum trebuie, cu care m-am înţeles foarte bine cât am fost viceprimar. L-am găsit, l-am lăsat şi a rămas în funcţie şi după plecarea mea. În 2011 ar fi trebuit să iasă la pensie.

Ne-am reîntâlnit destul de des. În ultimul timp, mi se părea din ce în ce mai trist, mai îngrijorat. Pe 15 martie, am aflat că a făcut un atac cerebral: primise salariul diminuat de la 910 la 600 de lei, ca efect al aplicării Legii salarizării unice. Avea rate la bancă şi la CAR şi a intrat în panică. A rezistat mai puţin de două luni: până vineri dimineaţă!

V-am adus în atenţie acest caz, mai ales dumneavoastră, colegilor care susţineţi, necondiţionat, toate iniţiativele guvernamentale, ca să înţelegeţi că în România trăiesc oameni, nu... cifre statistice!

V-am povestit despre fostul meu coleg din Primăria Ploieşti pentru că sunt înspăimântată când aud cu câtă nonşalanţă şi inconştienţă vorbesc domnii Băsescu şi Boc despre reducerea posturilor din instituţiile publice.

Mi se pare murdar, josnic şi cinic faptul că cei doi vorbesc cu detaşare despre sute de mii de disponibilizări ca şi cum nu ar fi vorba despre oameni care au familii, rate, credite, copii în şcoli, părinţi în vârstă. Despre oameni care au învăţat carte ca să devină funcţionari publici, care s-au străduit în speranţa că vor putea promova şi care astăzi, neavând sprijin politic, nu numai că nu mai pot promova, dar se află şi în situaţia de a rămâne fără slujbe şi fără alternativă.

Sigur, pentru cei doi şi pentru cei asemenea lor, este simplu! Este uşor să nu îţi pese când pierzi legătura cu realitatea! Când, acasă, totul e aranjat! Când ai case, firme, conturi de nu le mai ştii numărul, când te bate briza în Ibiza şi vânticelu' călduţ pe malul Snagovului, când poţi crea, pocnind din degete, posturi de consilieri economici pentru beizadelele personale, ce să îţi mai pese de un oarecare Nenea Ilie, de la Ploieşti, reprezentând 0,000001% din milionul de funcţionari care vor fi "raşi" din schemă şi chiar mai puţin de atât din cei ale căror venituri sunt ciuntite fără milă?

Cum să te doară în altă parte decât... în cot că Nenea Ilie a făcut atac cerebral şi a murit pentru nişte amărâte de 3 milioane de lei vechi, când şi flecurile anumitor cizme ministeriale costă mai mult de atât? Cât votul parlamentar încă mai contează, aveţi grijă pentru ce vi-l daţi!

În ceea ce ne priveşte, ca liberali, vom pregăti şi vom vota moţiunea de cenzură prin care sperăm ca Guvernul Boc să îşi ia neamurile de prin ministere, ambasade şi de pe unde şi le-o mai fi pus şi... să plece! Ne dorim un guvern capabil!

Avem soluţii de ieşire din criză. Altele decât furtuldin buzunarul profesorilor, funcţionarilor şi pensionarilor, practicat de Guvernul Boc. Altele decât falimentarea firmelor româneşti prin supraimpozitare, aleasă de Guvernul Boc. Altele decât înfiinţarea unor noi taxe şi impozite, cum ne pregăteşte domnul Boc.

Votaţi alături de noi, dacă mai aveţi conştiinţă! altfel, mai devreme sau mai târziu, urmaşii celor ca Nenea Ilie şi chiar propriii voştri copii v-ar putea cere socoteală!