Filip Georgescu
Filip Georgescu

Sittings of the Chamber of Deputies of October 4, 2005

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.141/2005
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of October 4, 2005

  1. Intervenţii ale deputaţilor:
  1.32 Filip Georgescu - referire la Ziua mondială a habitatelor şi Ziua mondială a animalelor;

Domnul Filip Georgescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi

În scurtul timp care-mi este alocat pentru această intervenţie, aş dori să mă refer la două evenimente importante pe care le sărbătorim an de an la începutul lunii octombrie. Este vorba de zilele de 1 şi 4 octombrie, când în toată lumea se sărbătoreşte Ziua mondială a habitatelor şi respectiv Ziua mondială a animalelor.

Aceste sărbatori internaţionale - Ziua Mondială a Habitatelor şi Ziua Mondială a Animalelor - constituie un bun prilej de a readuce în atenţia tuturor relaţia indisolubilă Om - Natură. Este cunoscut faptul că, din nefericire, activităţile antropice proprii colectivităţilor umane, pot perturba uneori ireversibil echilibrul natural. Astfel, în scopul evitării dispariţiei diverselor specii de plante si animale au fost adoptate o serie de convenţii internaţionale ratificate prin legi interne şi de ţara noastră, dintre care le cităm pe cele mai importante:

  • Directiva 79/409/CEE (Directiva Păsări) - care are ca obiectiv protecţia, gestionarea şi reglementarea speciilor de păsări ce trăiesc în sălbăticie pe teritoriul european al Statelor Membre, precum şi exploatarea lor în condiţii de maximă siguranţă pentru ecosistem;
  • Directiva 92/43/CEE (Directiva Habitate) - cu scopul de a contribui la asigurarea biodiversităţii prin conservarea habitatelor naturale precum şi a faunei şi florei sălbatice pe teritoriul Statelor Membre (cu referinţă la speciile de interes comunitar: periclitate, vulnerabile, rare sau endemice); anexele directivei cuprind 168 de habitate naturale identificate în cele cinci regiuni biogeografice în care a fost împărţită Europa, şi un număr de 632 de specii de animale şi plante care necesită desemnarea de Arii speciale de conservare şi/sau protectie (SAC, SPAs). Directiva cuprinde în Anexa IV (a) si (b), specii de animale respectiv plante pentru care instituie un sistem de protectie strictă interzicand pe această cale
    1. orice formă de capturare sau de ucidere a specimenelor acestor specii în natura;
    2. perturbarea intentionată a acestor specii în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;
    3. distrugerea sau culegerea intentionată a ouălor din natură;
    4. deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;
    5. ruperea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie, în natura, a acestor plante, în zona lor de răspândire naturală;
    6. deţinerea, transportul, comerţul sau schimbul şi oferirea în scop de vânzare a specimenelor din astfel de specii, prelevate din natură.
  • Convenţia CITES - privind comerţul international cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de disparitie.
  • Convenţia Europeană a Peisajului - elementele de peisaj sunt de importanţă majoră pentru fauna şi flora sălbatică.

Ca urmare a existenţei acestor reglementări internaţionale în prezent se constituie o reţea ecologică europeană coerentă, de zone speciale de conservare şi/sau protecţie, sub numele de "NATURA 2000". Această reţea, compusă din situri care adăpostesc tipuri de habitate naturale ce figurează în Anexa I a Directivei Habitate şi de habitate ale speciilor ce figurează în Anexa II a aceleiaşi directive, va asigura menţinerea sau, dacă este cazul, restabilirea tipurilor de habitate naturale şi habitate ale speciilor într-o stare de conservare favorabilă, pe cuprinsul ariilor lor de răspândire naturală.

Consider că, în România, respectarea cu stricteţe a acestor reglementări internaţionale precum şi a legislaţiei româneşti în domeniu este mai mult decât necesară în contextul integrării în Uniunea Europeană. Ţara noastră este încă un factor de stabilitate din punct de vedere al ecosistemului, fapt care va constitui un avantaj comparativ deosebit de important atunci când România va fi un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Eu sunt ferm convins că acest lucru se va întâmpla la 1 ianuarie 2007 şi fac pe această cale un apel către toţi cei implicaţi în problemele ecologiei, agriculturii şi silviculturii să trateze aceste probleme cu maximă seriozitate pentru îndeplinirea interesului comun al cetăţenilor acestei ţări.

Vă mulţumesc pentru atenţie.