Parliamentary debates

Domnul Radu Lambrino:

"Guvernul Tăriceanu: o listă a ruşinii şi a incompetenţei"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Validarea în Parlament a Guvernului rezultat prin eliminarea Partidului Democrat de la guvernare a însemnat o asemenea aberaţie din punct de vedere al logicii democraţiei încât prea puţină lume a mai avut atunci timp să comenteze lista persoanelor nominalizate pentru funcţiile de miniştri. Într-adevăr, trecerea prin Parlament cu sprijinul PSD şi PRM a unui guvern format din două partide al căror scor electoral comun la ultimele alegeri le-ar fi trimis în opoziţie în orice ţară normală, este un fapt care va rămâne în istoria României în capul listei "guvernelor ruşinii" iar în manualele de ştiinţe politice în capitolul despre coaliţiile de interese trans-partinice.

Dacă atunci, la instalare, majoritatea opiniei publice a fost acaparată de spectacolul trist realizat de jocurile de culise PSD-PNL, în scurta perioadă scursă de la învestitură miniştrii Guvernului Tăriceanu au fost personajele mai multor evenimente cel puţin penibile. Nu vom aminti aici decât pe câţiva dintre ei:

• un ministru al comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor, Zsolt Nagy, împotriva căruia a fost declanşată urmărirea penală într-un dosar cu acuzaţii de o gravitate rară (săvârşirea infracţiunii de "sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional") şi care, în loc să demisioneze eventual până la finalizarea procesului de justiţie, declară senin că doreşte să rămână în guvern;
• un ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu, care a reuşit "performanţa" de a demite - direct sau indirect - mai multe persoane din diverse sectoare ale justiţiei implicate în lupta împotriva corupţiei, fapt care a atras deja atenţia mediilor politice europene în vederea activării clauzei de salvgardare şi care i-a adus şi o frumoasă uşă închisă din partea Institutului Naţional al Magistraturii care, în semn de protest, i-a retras efectiv invitaţia de a participa la o dezbatere unde ministrul fusese în prealabil invitat;
• un ministru al sănătăţii publice, Eugen Nicolăescu, care nu recunoaşte eşecul propriei reforme nici măcar când în faţa ministerului pe care îl conduce are loc prima manifestaţie de acest gen din lume: mitingul bolnavilor de cancer cerând accesul la tratament fără discriminare, fără liste de aşteptare şi transparenţă în elaborarea şi aplicarea actelor normative în oncologie şi simplificarea procedurilor de acordare a medicamentelor.

În sfârşit, oricât de sumară ar fi o enumerare a tristelor figuri de miniştri şi a gafelor lor, ea nu ar putea să nu îl cuprindă pe ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Cristian Adomniţei, care a dovedit în aceste zile că îi sunt străine nu doar de problemele educaţiei, ci şi instituţiile şi simbolurile Uniunii Europene. Riscând să practice în faţa camerelor TV pentru prima dată o meserie pe care nu a cunoscut-o niciodată, dl. Adomniţei s-a făcut de râs în faţa unor elevi de şcoală generală pe care a încercat să îi convingă că pe steagul Uniunii Europene sunt 15 stele! Nici chiar steagul însuşi arătat de o elevă nu l-a impresionat pe domnul ministru care a sfătuit-o, conform unei pedagogii numai de dânsul ştiute, să caute o altă dovadă. Ceea ce este însă şi mai grav este că acelaşi ministru a încercat să dea vina pe urmă pe consilierii de la minister care i-ar fi dat această informaţie greşită, recunoscând astfel că nu avea minime cunoştinţe despre Uniunea Europeană din moment ce a avut nevoie în acest sens de un dosar pregătit de altcineva.

În ceea ce priveşte o posibilă reacţie a primului ministru în faţa unei astfel de gafe, nu avem ce să aşteptăm decât îmbărbătări şi susţinere precum s-a întâmplat şi în cazul ministrului justiţiei. În faţa unei asemenea solidarităţi guvernamentale înţelegem odată în plus de ce era nevoie de eliminarea PD de la guvernare: pentru ca un guvern de fini, cumetri şi interese să poată lucra în linişte ca o "mare familie".