Parliamentary debates

Domnul Relu Fenechiu:

"DA pentru euroalegeri, NU pentru referendumuri"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Parcurgem în aceste zile o stare de agitaţie politică fără precedent. Deşi ne aflăm în faţa unei premiere politice pentru România, alegerile pentru Parlamentul European , există poziţii pro şi contra organizării acestor alegeri la data stabilită de Guvern, 13 mai. Nu am dreptul să mă amestec în problemele politice interne ale altor partide, şi din această cauză nu voi comenta de ce unele formaţiuni politice nu mai agreează data de 13 mai pentru alegerile europene. Am să comentez însă altceva: o serie de declaraţii apărute în mass-media, precum şi comentariile unor publicişti care acuză PNL şi pe premierul Călin Popescu Tăriceanu că intenţionează să amâne alegerile pentru Parlamentul European. Declar deschis că este vorba de intoxicări, de voci diversioniste şi de necunoaşterea realităţilor.

În ceea ce priveşte PNL, lucrurile sunt clare, ultima reuniune a Delegaţiei permanente, precum şi Biroul Politic Central, au mandatat pe liderii partidului pentru a susţine data de 13 mai. Nu mă miră declaraţiile unor foşti colegi de partid, care acuză PNL că ar face jocurile PSD, pentru că acesta este principalul lor program şi obiectiv politic, denigrarea PNL. Nu mă miră nici chiar unele voci izolate din partea aliaţilor noştri de la guvernare, dar le pun pe seama interpretării eronate a realităţii şi a afirmaţiilor premierului. Este greu de imaginat că un partid care a demarat deja public acţiuni de populatizare/informare a cetăţenilor privind specificul scrutinului pentru Parlamentul European - şi mă refer doar unele manifestări care au avut loc la mijlocul săptămânii trecute - ar avea intenţia de a propune amânarea acestor alegeri.

Declaraţiile premierului Tăriceanu, făcute vinerea trecută după consultările cu liderii partidelor politice parlamentare, au fost clare: premierul nu doreşte amânarea, dar a luat în calcul practic imposibilitatea ţinerii alegerilor în cazul în care exact în perioada acestora vor exista două referendumuri - cel pentru introducerea în legislaţia electorală a votului uninominal şi cel pentru demiterea preşedintelui.

PNL a venit cu două propuneri clare: amânarea unui eventual referendum pentru demitere, până după alegerile pentru Parlamentul European, şi fie amânarea tot pentru o perioadă ulterioară a referendumului pentru "uninominal", fie adoptarea în regim de urgenţă a Codului Electoral în baza votului uninominal, act de legiferare ce ar face inutil un astfel de referendum.

Aş vrea să atrag atenţia în ceea ce priveşte un referendum privind introducerea în legislaţia electorală a votului uninominal, că, în afara faptului că ar parazita procesul electoral privind alegerile pentru Parlamentul European, ar putea înregistra un eşec atât din punct de vedere financiar, cât şi al temei în cauză, pentru că, mai mult ca sigur, va fi invalidat din cauza prezenţei reduse la urne.

O statistică oficială - datele le-am preluat din documentele Biroului Electoral Central - indică o scădere permanentă a prezenţei la urne, din 1996 până în prezent. La alegerile parlamentare/ prezidenţiale din 1996, s-au prezentat la urne 13.088.358 de cetăţeni cu drept de vot; la scrutinul similar din anul 2000, au votat 11.559.458 de români; în sfârşit, în anul 2004, au venit la urne, 10.794.653 de cetăţeni. În turul doi al alegerilor prezidenţiale, s-au înregistrat şi mai puţini votanţi: 10.112.262. Se poate observa că în decurs de 8 ani s-au "pierdut" aproape 3 milioane de voturi, şi acestea în cadrul unor alegeri, în care, de fiecare dată, a primat voinţa de schimbare a puterii existente. Se poate spune că a existat, de fiecare dată, o motivaţie puternică pentru cetăţeni de a participa la vot. Mai mult, la toate aceste scrutine au fost înregistrate şi sufragiile unei mari părţi a cetăţenilor români aflaţi în străinătate. De asemenea, ultimele scrutinuri nu erau grevate de o masivă plecare din ţară a celor denumiţi generic "căpşunari".

Având în vedere datele de mai sus, precum şi specificul total diferit al unui referendum, inclusiv lipsa de miză politică pentru unele formaţiuni politice (sunt convins că electoratul UDMR şi PRM - formaţiuni care nu agreează votul uninominal, nu va veni decât în mod excepţional la votare), este clar că prezenţa la urne pentru consultarea introducerii votului uninominal va aduce un număr infinit mai mic de români în cabinele de vot. Concluzia: referendumul va fi invalidat. Cred că aceste argumente sunt suficiente, pentru a scoate, cel puţin după data de 13 mai a.c., a oricărui tip de referendum de pe lista de priorităţi. Obiectivul numărul unu îl reprezintă euroalegerile.