Parliamentary debates

Domnul Constantin Severus Militaru:

"24 de ani de la Cernobîl"

Istoria evenimentelor din anul 1986, atunci când o lume întreagă s-a zguduit la vestea accidentului nuclear de la Cernobîl, ne cutremură şi astăzi, la 24 de ani distanţă de cea mai puternică demonstraţie a pericolului pe care îl reprezintă utilizarea elementelor radioactive pentru umanitate.

În multe regiuni vecine, chiar şi din nord-estul României, mii de oameni continuă să se confrunte cu efectele radiaţiilor produse în acel an. Majoritatea efectelor s-au tradus în deprecierea stării de sănătate, în creşterea riscurilor asupra nou-născuţilor, în calitatea hranei sau degradarea mediului ambiant.

Imaginile de coşmar de acum mai bine de două decenii, dar şi de astăzi trebuie să reprezinte un exemplu usturător pentru ceea ce înseamnă atât utilizarea acestor resurse energetice, dar şi vulnerabilitatea umană în faţa lor. Norul eliberat atunci în atmosferă a fost evaluat ca fiind de peste 100 de ori mai concentrat decât experienţele belice de la Hiroshima şi Nagasaki şi a afectat de-a lungul timpului sute de mii de oameni.

Mai grav este că şi la un sfert de secol de la acest eveniment, atât Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cât şi medicii români constată anomalii şi afecţiuni ale sănătăţii oamenilor care sunt cauzate de acest tragic eveniment. Cancerul de tiroidă, anomalii majore ale nou-născuţilor continuă să se producă, iar sistemul medical este lipsit de orice mijloace de combatere al acestor efecte.

Un lucru pozitiv s-a produs şi anul acesta prin reconfirmarea necesităţii reducerii armamentului nuclear la nivel mondial, de către liderii mondiali, prin semnarea tratatului de dezarmare START 2.

Acest lucru trebuie însoţit de limitarea utilizării materialelor radioactive în utilizarea civilă şi găsirea de resurse alternative, neconvenţionale în producerea de energie.

În România, de mai mulţi ani strategiile de securitate energetică propuse au vizat dezvoltarea producţiei nucleare de energie. Dacă evaluăm atât costurile, cât şi riscurile unei astfel de strategii, vom concluziona cu toţii că este mai profitabilă retehnologizarea hidroelectricii româneşti sau investiţii în energia eoliană. O decizie înţeleaptă poate reduce riscuri şi poate crea avantaje de competitivitate în economia europeană şi mondială.