Parliamentary debates

Domnul Alexandru Stănescu:

Declaraţie politică cu tema: "Managementul militar de personal prin prisma aderării depline a României la NATO".

O primă şi esenţială condiţie impusă ţării noastre de regulile care guvernează Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord a fost crearea unei armate care să corespundă standardelor şi obiectivelor de apărare colectivă.

Treptat, în spiritul îndeplinirii dezideratului de integrare euroatlantică, au suferit transformări de esenţă atât concepţia generală cu privire la tipul de organizare militară şi principiile fundamentale care orientează sistemul, cât şi legislaţia în domeniu, urmărindu-se ca aplicarea practică a măsurilor adoptate să nu întâmpine dificultăţi în implementare.

Schimbarea fundamentală în orientarea militară a reprezentat-o trecerea de la o armată caracterizată printr-un sistem clasic-defensiv bazat pe încorporare obligatorie la o armată profesionistă. Procesul de transformare, declanşat de acceptarea unanimă, prin referendum, a noilor norme constituţionale referitoare la îndeplinirea îndatoririlor militare, decurge în Ministerul Apărării Naţionale armonios dar ferm, în etape de acţiune, urmărindu-se permanent compatibilizarea armatei noastre cu cea a forţelor aliate.

După ce dispoziţiile Legii fundamentale au creionat în linii majore dreptul şi îndatorirea corelativă a cetăţenilor de a apăra patria, sarcina reglementării în detaliu a acestui aspect revine legii organice referioare la pregătirea populaţiei pentru apărare.

Astfel, din perspectiva aderării României la NATO, instituţia conscripţilor adaptată după model spaniol şi francez nu va mai constitui nici regula şi nici baza armatei române, deoarece, o dată cu trecerea la voluntariat, acest model va fi funcţional, potrivit şi instituit de drept numai în situaţii excepţionale, precum starea de asediu sau urgenţă.

Această manieră de gândire militară a fost impusă de contextul istoric şi evoluţia societăţii în ansamblu, care reclamă renunţarea la vechile tipare de organizare militară, în condiţiile în care s-a modificat cadrul general de acţiune a instituţiei armatei.

Procesul de restructurare şi modernizare a armatei, având ca punct final instituirea sistemului militar profesionist, compatibil cu cel al statelor membre ale Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, a determinat adoptarea acelor măsuri inclusiv de ordin legislativ, menite a forma şi dezvolta o armată modernă, flexibilă, cu capacitate operaţională de acţiune, adaptată cerinţelor de apărare colectivă.

În acest sens au fost deja luate măsuri de către Ministerul Apărării Naţionale în vederea înlocuirii instituţiei militarilor în termen şi a întregului său regim juridic cu soldaţi şi gradaţi profesionişti, angajaţi prin contract pe bază de voluntariat. Dacă în prezent drepturile şi obligaţiile acestei categorii profesionale şi accesul şi evoluţia în carieră sunt reglementate prin ordin al ministrului apărării naţionale, în temeiul cadrului normativ specific tipului de armată clasic, de perspectivă se preconizează normarea statutului soldaţilor şi gradaţilor profesionişti printr-un act juridic de nivelul legii, aşa cum prevede chiar Constituţia, atunci când stabileşte că drepturile şi îndatoririle corespunzătoare categoriilor de personal formează obiectul de reglementare al legii.

Pentru a răspunde cu competenţă, profesionalism şi devotament misiunilor militare de orice gen, inclusiv a celor de menţinere a păcii, corpul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti specializaţi în funcţie de nevoile armatei şi opţiunea individuală va constitui fundamentul procesului de transformare a armatei într-o armată interoperabilă cu forţele militare aliate.

Prin proiectul legii care reglementează regimul juridic al categoriei de personal menţionate, Ministerul Apărării Naţionale intenţionează să implementeze noi concepte militare, precum şi modelul piramidal privind evoluţia în carieră ori accederea în aceleaşi condiţii ca şi bărbaţii a femeilor în armată, creându-se totodată premisele juridice pentru ca soldaţii şi gradaţii profesionişti să poată fi încadraţi în structuri euroatlantice.

În vederea completării cadrului normativ care reglementează personalul armatei, Ministerul Apărării Naţionale elaborează un nou statut al cadrelor militare din armată, adaptat cerinţelor de integrare nord-atlantică. Proiectul de lege este menit a înlocui concepţia anterioară referitoare la mangementul de personal, introducând principii moderne precum cel al transparenţei, egalităţii de şanse în evoluţia în carieră şi al echităţii prin corelarea grad-funcţie.

O mai mare atenţie va fi acordată de către instituţia militară personalului propriu şi prin măsuri de reconversie profesională, asistenţă post-carieră, consiliere şi îndrumare, asigurarea drepturilor de cazare, tratament ori a altor înlesniri în interesul acestuia.

Având în vedere recenta aliniere a României în rândul statelor membre ale Alianţei de cooperare şi securitate colectivă, apreciez că efortul organismului militar de adaptare a normelor care îi dirijează activitatea, în scopul armonizării, compatibilizării şi integrării depline în sistemul nord-atlantic merită susţinut de către toate instituţiile care au incidenţă în procesul de legiferare iniţiat de Ministerul Apărării Naţionale.

În spiriul acestei idei dar şi pentru a pune în valoare orientarea fermă spre modernizare a armatei române, trebuie ca Guvernul să sprijine cu promptitudine demersurile legislative militare, astfel încât, după dezbaterea şi adoptarea acestora în Parlament, să constituie fundamentul pe care se va clădi noua Armată română standardizată NATO.

Astfel de iniţiative merită, pe lângă suportul autorităţilor avizatoare sau implicate în procesul de aprobare ori adoptare, întreaga consideraţie pentru capacitatea de adaptabilitate la schimbare a celei mai stabile instituţii a statului.