Parliamentary debates

Domnul Ion Mocioalcă:

Suntem de mult în mileniul III, dar mulţi combatanţi (politici, desigur) au rămas la practici de luptă perimate, purtând război în sunet de tam-tam şi la adăpostul perdelelor de fum. Tobe, pentru a-şi îndârji oştile de aderenţi, fum mult pentru a mări confuzia. Sub protecţia fumului se urzesc mai lesne diversiunile.

Culmea stupizeniei acestui inutil război este că se urmăreşte mascarea cu ceaţă densă a propriului nostru drum! Halucinant, este ca şi cum inamicul nostru suntem noi înşine!

Cu privirea cruntă, agitându-i buzduganele de butaforie şi râvnind amarnic la jilţuri voievodale, paşalele noastre politice - Stolojanii, Băseştii, Vadimii, iată, aleargă din urmă Constantineştii şi alţii, toţi vor să-şi repeadă soliile pe la Curţile bătrânei Europe, ca pe vremuri la Înalta Poartă. Cu intrigi, jalbe şi pâre, cu gândul tulburat doar de firman domnesc, gâtuindu-l pe cel dinaintea lor...

Le pasă lor de treburile fierbinţi ale Ţării şi ale celor mulţi?

Vede o lumea întreagă: Senatul SUA însuşi apreciază extraordinarul efort făcut de România pentru redresare, Comisia Europeană ne urmăreşte şi ne apreciază obiectiv, ca un adevărat partener, constată evoluţia constat pozitivă din ultimii trei ani în toate capitolele monitorizate pentru integrare. Ar fi de prisos să le punem la îndoială exigenţa, căci integrarea noastră în Uniunea Europeană nu este un gest de bunăvoinţă gratuită.

Opoziţia noastră este singura care vede invers. Nimic nu-i bun. Scrie negru pe alb: Comisia Europeană recunoaşte eforturile exemplare întreprinse de Guvern şi de România în ultimele 12 luni, confirmă că ţara este pe drumul cel bun în acţiunile pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar Opoziţia noastră numai că nu-i face mincinoşi pe cei din Comisia Europeană care ne susţin în această dramatică întrecere cu timpul şi cu noi înşine, ba cer chiar demisii de miniştri, chiar a întregului Guvern, care, vezi Doamne, s-a dovedit incompetent...

Jalnică constatare: un război al românilor contra României! Căci, ce alta înseamnă, atunci când, în momente cruciale pentru destinele ţării întregi, se caută febril şi se construiesc platforme şi alianţe politice doar pe criteriul aşa-zisului "duşman comun". Mai clar, "Cine este duşmanul PSD, este prietenul nostru!", aşa înţeleg politica domnii mari de la PNL şi PD. Nu o să ne mire (semnale sunt destule) dacă mâine-poimâine nu le vor deveni "prieteni apropiaţi" şi Vadim Tudor şi alţi reşapaţi politicieni.

În loc de criteriul meschin al "duşmanului comun", de ce nu s-ar căuta o platformă de înţelegere politică întemeiată pe dorinţa de a construi împreună? De a găsi soluţii de compromis pornind de la ce s-a realizat în aceşti ani, şi nu de la ce s-a realizat încă!

Aceasta aşteaptă oamenii obişnuiţi şi mulţi din partea noastră. Nu interese electorale, nu orgolii personale care n-au ce căuta în politica unei ţări întregi!

Sigur, sunt multe nemulţumiri întemeiate. În doar trei ani de guvernare, PSD n-a reuşit să facă tot, are el însuşi unele greşeli, ezitări pe care le recunoaşte, le ştie acum, doreşte să le corecteze rapid.

Cum ştiţi, de câţiva ani, Comisia Europeană întocmeşte anual "rapoarte de ţară" pentru fiecare stat care a solicitat aderarea la Uniunea Europeană. Un lucru firesc, pentru că exigenţele sunt mari şi statele respective trebuie ajutate să ştie unde se află în realizarea obiectivelor de integrare.

Vă cer permisiunea de a rezuma, încă odată, esenţa acestor "rapoarte de ţară" prezente România din ultimii cinci ani. Evident, esenţa o constituie criteriul de realizare a economiei de piaţă funcţională.

În 1998, raportul de ţară spune: "România nu a făcut progrese la acest criteriu".

În 1999, se constată "situaţia din România este foarte îngrijorătoare, fiind al treilea an consecutiv de recesiune".

În 2000, în raportul Comisiei Europene se spune: "România nu a realizat decât progrese prea limitate la acest criteriu". Tragem linie pentru că ne obligă la aceasta criticile nemeritate ale Opoziţiei.

În 2001 (primul an al guvernării PSD), "România nu îndeplineşte încă acest criteriu, dar pentru prima dată a făcut progrese decisive pentru realizarea acestui obiectiv".

În 2002, Comisia Europeană constată: "România a continuat să facă progrese iar perspectivele se vor îmbunătăţi".

În 5 noiembrie 2003, aceeaşi Comisie concluzionează: "România poate fi considerată economie funcţională de piaţă, odată cu continuarea decisivă a progreselor deosebite realizate."

Este cea mai bună cotaţie pe care România a avut-o până în prezent. Opoziţia noastră se îndoieşte, se joacă cu cuvintele, filosofează. "Este, dar nu este, sigur nu va fi cât la Putere este PSD"...

Raportul de ţară precizează clar că Uniunea Europeană sprijină România (şi nu PSD-ul) să finalizeze negocierile în 2004, să semneze Tratatul de aderare la Uniunea Europeană spre sfârşitul anului 2005, iar în 2007 să adere efectiv la Uniunea Europeană. În 2004, se propune şi un plan-cadru pentru cei trei ani (2004-2007) pentru acţiuni şi sprijin inclusiv financiar, pentru agricultura României, pentru dezvoltare regională etc.

Constatăm cu amărăciune că Opoziţia nu vede aceste aspecte evidente. Ea împrăştie fum... vedeţi dar cum merge alianţa "Dreptate şi Adevăr". Adevărul lor strâmb, dreptatea lor numai pentru căţei.

Aproape că nu mai este nevoie de alte comentarii. Într-un şir de repere majore de după alegerile din anul 2000, raportul de ţară din acest an este decisiv, şi oricât s-ar zbate Opoziţia, el nu poate fi separat de alte succese ale ţării sub guvernarea PSD, cum sunt admiterea în NATO, dreptul de liberă circulaţie în spaţiul european al tuturor românilor etc.

Aceste realizări ar trebui să ne unească, pentru că Raportul de Ţară stabileşte performanţele necesare pentru România, nu pentru Partidul Social Democrat.

Anul 2004 este an electoral. PSD este hotărât să aplice ferm prevederile acestui document nou, european, care presupune, ştim toţi, inclusiv măsuri care pot fi interpretate ca nepopulare, pe termen scurt, dar cu efecte pozitive majore în viaţa noastră viitoare. De fapt, aceasta aşteaptă Opoziţia: să sporească acest proces, pentru a compromite PSD.

Sperăm, credem sincer că electoratul va şti să aprecieze devotamentul pentru România a acestui Guvern, concret exprimat în măsurile ce vor urma în justiţie, în administraţie, în economie, dar şi ameliorarea în 2004 a nivelului general de trai.

Cum deja se ştie, bugetul pe 2004 are o foarte puternică componentă de protecţie socială, în special pentru categoriile defavorizate ale populaţiei, şi nu numai pentru acestea.

Opoziţia le critică şi pe acestea, dar acest buget social-democrat oglindeşte şi el faptul că economia românească este capabilă să-şi susţină mai mult cetăţenii.

Nu se poate însă să clădim şi să gândim cu pumnii încleştaţi!

Cerem doar să fim lăsaţi să lucrăm temeinic. Chiar împreună.

Nu alegerile şi ambiţiile politicianiste ale unora au prioritate, ci problemele României!

Iată pentru care motive am dorit, şi cu acest prilej, să vă rog să reflectaţi şi să ne judecaţi pe fiecare după fapte.