Parliamentary debates

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Vă propun să ne reamintim astăzi despre anul 1940, care a adus prăbuşirea graniţelor ţării şi drama României Mari.

Într-o notă a lui Joachim von Ribbentrop (ministrul german de Externe), trimisă celui sovietic, Veaceslav Molotov, la 25 iunie 1940, se preciza că "Germania este fidelă acordurilor de la Moscova. Ea este, deci, dezinteresată de problema Basarabiei". În acelaşi timp, "pretenţia guvernului sovietic asupra Bucovinei este o noutate", iar "în restul teritoriului român, Germania are puternice interese economice". În concluzie, "conducerea Reichului ar fi pregătită (...) să sfătuiască conducerea română pentru o clarificare paşnică a problemei Basarabiei, în sensul rusesc".

A doua zi, la 26 iunie, prima notă ultimativă a guvernului sovietic aducea "propunerea" de înapoiere cu orice preţ a Basarabiei şi de transmitere a părţii de nord a Bucovinei. A doua notă, din 27 iunie, stipula că guvernul român urma să evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti în decurs de patru zile. Răspunsul autorităţilor de la Bucureşti, prin noul ministru de externe Constantin Argetoianu, a survenit pe 28 iunie: "pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la forţă şi deschiderea ostilităţilor în această parte a Europei, guvernul român se vede silit să accepte condiţiile de evacuare specificate". Gheorghe Buzatu constata cu amărăciune că "acţiunile U.R.S.S. din iunie-iulie 1940 au avut, în ansamblu, un efect catastrofal asupra României. Notele ultimative din 26-27 iunie 1940 nu numai că au inaugurat, ci pur şi simplu au declanşat procesul dezintegrării teritoriale a României Mari. Căci, în adevăr, odată satisfăcute revendicările Moscovei, cine mai putea stăvili pretenţiile revizioniste ale Ungariei şi Bulgariei, ambele încurajate de Germania, Italia şi U.R.S.S.?".

Inevitabilul s-a produs. La 19 august, încep la Craiova negocierile româno-bulgare. Cedarea Sudului Dobrogei (judeţele Durostor şi Caliacra) se va realiza, pe baza unui acord semnat în aceeaşi localitate, la 7 septembrie. La 30 august - prin Dictatul de la Viena - nordul Transilvaniei şi intrândul secuiesc sunt desprinse de România. Comunicatul oficial preciza că "teritoriul român atribuit Ungariei va fi evacuat de trupele româneşti într-un termen de 15 zile şi remis în bună ordine acesteia". Inutil să mai subliniem că până şi acest termen a fost nesocotit, iar invadarea teritoriilor menţionate anterior s-a produs mai devreme decât fusese stabilit.

Mihail Manoilescu, ministrul de externe al României în acea perioadă şi unul dintre semnatarii Dictatului, povesteşte că i s-a făcut rău când a văzut pe hartă nenorocirea ce se pusese la cale: "Când am privit în toată grozăvia împărţirea Transilvaniei, am înţeles că puterile care îmi erau slăbite mă părăsesc cu totul. Tabloul dinaintea ochilor s-a făcut neclar, ca un nor galben, din galben cenuşiu, din cenuşiu negru... În clipa aceea mi-am pierdut cunoştinţa".

Din păcate, aşa s-a scris istoria...