Parliamentary debates

Domnul Vasile Puşcaş:

"Un îndemn pentru guvernanţi: la muncă, nu la întins mâna!"

Suntem în pragul alegerilor pentru Parlamentul României. Aş fi spus că suntem în pragul campaniei electorale, dar oricine poate vedea că suntem în campania electorală. Şi aceasta încă de la începutul anului 2005.

Dar nu acesta este motivul pentru care vă reţin atenţia astăzi.

Ceea ce a ocupat cel mai mult spaţiu în mass-media ultimelor zile au fost, după ştirile şi comentariile legate de criza economică ce afectează toată lumea, comentariile despre promisiunile electorale ale partidelor politice. Sigur că acest lucru era de aşteptat într-un an electoral; tot la fel de firesc i se par destinatarului acestor oferte şi multitudinile de promisiuni cu care îl copleşesc partidele politice.

De aşteptat, însă, şi firesc nu înseamnă normal.

Normal, după cum explică şi dicţionarul limbii române, înseamnă inclusiv acel lucru care este în conformitate cu normele unui anumit domeniu.

Iar domeniul despre care vă vorbesc, stimaţi colegi, este cel al guvernării, respectiv managementul politicilor publice.

Ce presupune guvernarea în spiritul asigurării competitivităţii, în condiţiile globalizării şi în cel al urmăririi interesului naţional? În primul rând, o gândire strategică a politicilor publice, previzionată pe termen mediu şi lung, care să fie caracterizată de consecvenţă, predictibilitate, continuitate şi, nu în ultimul rând, de eficienţă. De asemenea, presupune un compromis al forţelor politice asupra acelor aspecte care vizează priorităţi strategice ale întregului, puncte care pot influenţa evoluţia internă şi internaţională a unui popor, în durată medie şi lungă.

Nu trebuie să fii analist sau expert ca să observi că noţiunea de normal nu-şi găseşte locul în societatea românească de astăzi, aşa cum este ea oglindită în ofertele electorale şi aşa-zisele "programe" de guvernare lansate recent pe taraba politică autohtonă.

Cetăţenilor români cu drept de vot li se promit venituri echivalente cu mai mult de 50% din media europeană, în doar 4 ani, în condiţiile în care criza financiară care deja afectează Europa provoacă tensiuni pe piaţă şi sunt semnale că va afecta şi alte activităţi economice generatoare de venituri. Se mai spune că fiecare copil-şcolar al părinţilor cu drept de vot va avea câte un calculator pe birou, în timp ce fiecare pensionar va beneficia de o pensie decentă, aşa cum a visat ani la rând.

După ce promit atâţia kilometri de autostrăzi încât românii vor circula pe ele până la lună şi de la propriile bucătării până în dormitoare, partidele politice se mai avântă şi în a rosti cifre cu multe zerouri dedicate, toate, un pic mai bine-lui populaţiei.

Toate aceste previziuni sunt făcute fără nici cea mai mică preocupare pentru sectorul finanţelor publice şi pentru îmbunătăţirea modului de administrare a acestuia. Promisiunile electorale menite să atragă susţinerea populară nu iau în considerare acele domenii care chiar pot aduce bani la bugetul public, ci doar acele aspecte care ţin de consumul ce creşte deficitele în mod periculos.

Partidele care acum promit mult mai mult decât poate suporta orice buget public nu gândesc mai departe de ziua în care guvernul propriu va fi învestit. Aceste partide, deşi afirmă sus şi tare că principala preocupare este pentru viitorul copiilor noştri, nu este interesat de faptul că promisiunile mai sus arătate sunt împovărătoare nu numai pentru prezent, dar şi pentru viitor şi pentru viitorul viitorului nostru!

Nici unul dintre străluciţii autori ai puţin strălucitelor "programe de guvernare" nu vine cu soluţii de consolidare a sectorului finanţelor publice prin încurajarea realistă a activităţilor productive care pot genera venituri la bugetul public-agricultura, competitivitatea economică, industria, investiţiile, activităţile i.m.m.-urilor, pregătirea forţei de muncă etc.

Bugetul public viitor va fi cu siguranţă greu încercat dacă vreunul dintre partidele care lansează baloane electorale ajunge la guvernare şi va începe să-şi pună în practică anunţatul program de guvernare.

Deşi, dacă ne gândim la istoria recentă a acestor partide, e puţin probabil să ne aflăm în acest pericol, deoarece e greu de crezut că, odată ajuns la putere, vreunul din respectivele partide politice va fi preocupat de altceva decât satisfacerea propriilor interese. Este normal? Nu!

De aceea, îndemnul pe care îl adresăm actualilor şi viitorilor guvernanţi ai României este: la muncă pentru interesul cetăţenilor şi nu la întins mâna pentru interesul propriu!