Parliamentary debates

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Lipsa de transparenţă şi coerenţă"

Campania de comunicare guvernamentală a măsurilor care se vor a limita impactul crizei are rezultate catastrofale în planul imaginii publice a Guvernului. Este prost gândită, necoordonată, lipsită de documentare, nepregătită şi nesusţinută temeinic şi argumentat.

Această revărsare necontrolată de vorbe goale creează frustrare şi confuzie în rândul electoratului, provocând inutil emoţii şi tensiuni sociale suplimentare într-o situaţie în care, oricum, nervii fiecăruia sunt întinşi la maxim.

Arată o lipsă de coordonare şi corelare în interiorul cabinetului în privinţa mesajelor publice. Denotă o libertate prost înţeleasă: fiecare ministru iese în public cu iniţiativele sale înainte de a avea acordul colegilor din cabinet. A discuta însă pripit şi neinspirat despre impozitarea pensiilor, diferenţierea alocaţiilor pentru copii, taxa fast-food, impozitarea suplimentară a proprietăţilor şi averilor, a învinovăţi contabilii pentru aplicarea Legii unice a salarizării, a posta pe site-urile oficiale ale ministerelor variante neactualizate ale proiectelor de lege supuse dezbaterii publice demonstrează doar confuzia şi degringolada decidenţilor şi aparatului guvernamental.

Astfel, românii nu ştiu pe ce se duc banii de la bugetul de stat, ei fiind însă cei care trebuie să plătească facturile în timp ce cheltuielile publice au crescut văzând cu ochii în ultimii ani, ducând deficitul bugetar la peste 8% din p.i.b. în timpul crizei financiare care a trimis România în recesiune. Un exemplu în acest sens îl constituie contractele de achiziţii publice - cu o piaţă evaluată la 12 miliarde euro - ce sunt ţinute departe de ochii opiniei publice.

Birocraţii ar trebui să îşi justifice bugetele, achiziţii în cadrul unor audieri publice şi să renunţe la cheltuielile inutile. Modelul a fost deja implementat în Japonia, unde noul guvern încearcă să reducă datoria publică a statului, ajunsă la 200% din p.i.b.. Audierile din Japonia sunt transmise live pe internet, ca publicul să vadă cum sunt cheltuiţi banii lor din taxe şi impozite. În România, rapoartele unor instituţii importante precum BNR, CNVM, Curtea de Conturi trec de Parlament fără ca nicio informaţie despre achiziţii sau salarii să fie divulgată senatorilor şi deputaţilor.