Mircea Ciopraga
Mircea Ciopraga

Sittings of the Chamber of Deputies of March 22, 2005

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.35/2005
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of March 22, 2005

  1. Intervenţii ale deputaţilor:
  1.40 Mircea Ciopraga - argumente pentru nevoia modificării şi consolidării cadrului legislativ în materia legilor proprietăţii".  

Domnul Mircea Ciopraga:

"Argumente pentru nevoia modificării şi consolidării cadrului legislativ în materia legilor proprietăţii."

În ultima perioadă de timp, societatea românească s-a confruntat cu o stare de confuzie greu de imaginat. Aceasta deoarece putem evidenţia, pe de o parte, un cadru deosebit de larg al legislaţiei practic în vigoare, iar pe de altă parte, imposibilitatea chiar şi a celor mai cutezători dintre noi de a înţelege ceva din această legislaţie dezlânată.

Toate ar fi bune şi frumoase dacă legislaţia românească ar fi caracterizată printr-o logică de continuitate, adaptare sau coerenţă. Atâta timp cât există acte normative încă neabrogate, deşi nu mai sunt compatibile cu noul cadru economic, social şi politic, legi amendate prin ordonanţe, ordonanţe la ordonanţe cu hotărâri de guvern duble sau multiple pentru acelaşi aspect, coerenţa legislativă dorită are mult de suferit.

Actele normative sunt fărâmiţate, contradictorii în foarte multe privinţe şi, din păcate, încă mai constituie o platformă pentru toţi aceia care doresc să ocolească legea, din considerente care servesc intereselor de grup, şi nu interesului naţional. A face referire la cine este vinovat devine superfluu, în condiţiile în care se impune nevoia vitală de a adopta legi conform cu priorităţile şi necesităţile socio-economice şi cu normele Uniunii Europene.

România are un cadru legislativ prea larg, prea stufos, al cărui conţinut conduce la concluzia evidentă a lacunelor, contradicţiilor şi a unui nivel de corelare cvasi-inexistent. Cred că acele legi organice care trebuie adoptate, trebuie să fie astfel concepute încât să prezinte viabilitate pentru cel puţin 4-5 mandate electorale, dându-ne astfel speranţa că totul este reglementat şi stabil.

De acest aspect sunt interesaţi, în special, investitorii străini, care vor vedea în această stabilitate a legislaţiei româneşti perspectiva lor este a investi şi de a câştiga în România. Nu în ultimul rând, o astfel de perspectivă interesează direct punerea la punct a economiei româneşti, a vieţii sociale şi plasarea pe un făgaş demn de cerinţele şi criteriile anului 2005.

Consider că este imperios necesară îmbunătăţirea cadrului legislativ din România pentru eliminarea lacunelor, precum şi a "textelor" interpretabile de către cei care doresc să nu aibă concurenţă în ocuparea fotoliilor de conducere, fără a demonstra că au capacitatea de a conduce.

Iată de ce, stimaţi colegi, un capitol controversat al legislaţiei româneşti îl reprezintă cadrul juridic în materia restituirii proprietăţilor confiscate.

De aceea, consider salutară şi demnă de susţinut intenţia Guvernului de a revoluţiona complet regimul restituirii proprietăţilor confiscate prin prezentarea în Parlamentul României a unui amplu pachet de legi. Conform noului pachet de legi privind legile proprietăţii, sediile de partide, ale ambasadelor şi clădirile instituţiilor publice vor putea fi restituite foştilor proprietari, eliminându-se astfel interdicţia din actuala Lege nr. 10/2001.

O altă modificare propusă la Legea nr. 10 este introducerea unor sancţiuni pentru autorităţile locale şi centrale în situaţia în care acestea tergiversează nemotivat soluţionarea dosarelor. Constatarea anulării restituirilor va putea fi făcută de un nou-înfiinţat corp de control din cadrul "Autorităţii pentru urmărirea aplicării unitare a Legii 10/2001", care va avea rolul de a controla ministerele şi celelalte instituţii centrale.

Guvernul va schimba şi legea privind restituirea bunurilor imobile care au aparţinut cultelor religioase, în sensul retrocedării lăcaşelor de cult aflate în proprietatea statului şi a restituirii terenurilor intravilane libere. Instituţiile publice vor fi obligate să furnizeze, la cerere, în termen de 30 de zile, informaţii privind situaţia juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire.

Un al treilea proiect de lege inclus în Pachetul legislativ va fi cel referitor la plata despăgubirilor care se vor realiza fie în bani, fie în acţiuni.

Consider că actualul cadru legislativ trebuie curăţat, astfel încât în România să domnească legile solide, în conformitate cu valorile europene şi principiile unei democraţii autentice şi reale.