Romeo Marius Raicu
Romeo Marius Raicu

Sittings of the Chamber of Deputies of May 24, 2005

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.72/2005
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of May 24, 2005

  1. Intervenţii ale deputaţilor:
  1.40 Romeo Marius Raicu - declaraţie politică privind importanţa menţinerii trupelor româneşti în Irak;

Domnul Romeo Marius Raicu:

Declaraţie politică privind importanţa menţinerii trupelor româneşti în Irak

"Participarea României în cadrul unor misiuni militare în afara statului român se face în interesul securităţii colective a României şi potrivit obligaţiilor asumate de România prin tratate internaţionale", aşa cum se arată în alin 1 din art. 5, Legea nr. 45 /1994 privind apărarea naţională a României.

Conform art. 2, pct. d), forţele armate din România pot participa la operaţiuni de tip coaliţie, dacă acestea se desfăşoară în scopul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 45/1994.

Acţiunile "Coaliţiei de voinţă" ("Coalition of the willing), desfăşurate în cadrul misiunii "IRAQI FREEDOM", aşa cum a fost ea definită de administraţia americană, au fost legitimate de numărul mare de state care au şi-au exprimat susţinerea faţă de operaţiunile militare desfăşurate în Irak, respectiv 48 la începutul conflictului, din care 26 de ţări participau încă efectiv la data de 15 martie 2004.

Prin Rezoluţia Consiliului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1546, printre ai cărei iniţiatori s-a numărat şi România, s-a stabilit mandatul sub care va acţiona Misiunea de Asistenţă a Naţiunilor unite în IRAK, (United Nations Assistance Mission for Iraq-UNAMI). Consider că problema existenţei trupelor militare româneşti în Irak trebuie regândită împreună cu partenerii noştri americani, în sensul că acestea ar putea ca în continuare, în condiţiile existenţei deja a unui cadru legitim definit de naţiunile Unite, să îşi continue misiunea de stabilizare şi menţinere a securităţii şi păcii în Irak, fie în cadrul UNAMI, fie în cadrul unei alte structuri de menţinere a păcii şi de reconstrucţie.

Potrivit aceleiaşi Rezoluţii a Consiliului de securitate al Naţiunilor Unite nr. 1546, situaţia din Irak continuă să reprezinte o ameninţare la adresa securităţii şi păcii din Irak. În acest context, consider că menţinerea trupelor noastre în Irak reprezintă un factor de stabilitate. Prezenţa românească în cadrul forţei multinaţionale din Irak este legitimată de existenţa Rezoluţiei Consiliului de securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite nr. 1546, care recunoaşte rolul şi importanţa menţinerii şi continuării eforturilor forţei multinaţionale din Irak, care să asigure securitatea şi stabilitatea în Irak, în scopul asigurării tranziţiei politice, asigurării securităţii prezenţei Misiunii Naţiunilor Unite.

Prezenţa forţelor armate româneşti pe teritoriul Irakului, în cadrul forţelor multinaţionale, este justificată şi de dorinţa exprimată de Guvernul legitim irakian, exprimată în faţa Naţiunilor Unite.

Rolul României în cadrul unor astfel de misiuni în afirmarea şi consolidarea unei politici externe coerente poate fi considerat din mai multe perspective:

pe de o parte, România se afirmă ca şi promotor al stabilităţii şi securităţii internaţionale, în zone de risc major la adresa securităţii internaţionale;

pe de altă parte, participarea României, alături de Statele Unite, în misiuni de menţinere a păcii şi stabilizare ne transformă în parteneri credibili şi aliaţi veritabili, element esenţial în întărirea parteneriatului special pe care îl avem, urmând astfel linia de politică externă definită de şeful statului, domnul Traian Băsescu.

Nu în ultimul rând, prezenţa României are şi un rol preventiv, în privinţa riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, din cauza efectului de revărsare a instabilităţii (spillover effect) din aceste zone de risc maxim de securitate. În acest context, se justifică şi adoptarea unei doctrine preventive, aşa cum a fost ea definită de Preşedintele statului, domnul Traian Băsescu.