Parliamentary debates

Domnul Mircia Giurgiu:

"Drumurile româneşti - o mare groapă?"

Extinderea şi modernizarea infrastructurii rutiere a devenit o prioritate majoră pentru România. Creşterea economică impune tranzitarea ţării într-un mod mai rapid şi mai uşor. În plus, în calitate de nou membru UE, România are nevoie de conexiuni mai bune cu autostrăzile europene ultramoderne.

Cel mai îndrăzneţ dintre proiectele iniţiate de guvern până acum este Autostrada Transilvania - o autostradă de patru benzi, de 415 km, care leagă oraşul Braşov din centrul României de Oradea, la graniţa cu Ungaria. Acesta este în prezent cel mai mare proiect de autostradă din Europa.

La finalizarea sa, autostrada va forma o parte importantă a sistemului naţional de autostrăzi, oferind o legătură vitală cu restul continentului şi legând centre majore ale pieţei europene de cele din Asia Centrală.

Un alt proiect - care prevede construcţia unei autostrăzi între Bucureşti şi oraşul-port Constanţa de la Marea Neagră - continuă.

Tot în faza de construcţie este şi autostrada Bucureşti-Braşov, un proiect de 1,6 miliarde euro început anul trecut. Aceasta este o autostradă de 73,3 km, de două benzi, care va lega capitala de graniţa de vest prin unirea acesteia cu Autostrada Transilvania. Proiectul Bucureşti-Braşov va oferi o mult-aşteptată alternativă la Drumul Naţional 1, cea mai congestionată şosea din ţară.

Printre alte proiecte luate în considerare se numără o autostradă care va lega punctul de graniţă Nădlac din vestul ţării de Bucureşti, prin oraşul Timişoara. Există de asemenea planuri de construcţie a unei rute care va lega oraşul Suceava din nordul ţării de oraşul ucrainean Cernăuţi, legând autostrăzile paneuropene 4 şi 5.

Din păcate, însă, în şapte ani, România nu a reuşit să cheltuiască pentru infrastructura rutieră decât 200 milioane euro din fonduri europene deşi programul ISPA alocă acestui sector pentru perioada 2000 - 2010 aproape 673 milioane euro.

Proiectele propuse spre finanţare pe fonduri ISPA au atras până în prezent 364,5 milioane euro, din care numai 200 de milioane au fost propriu-zis cheltuite. Din această cauză, dar nu numai, infrastructura rutieră românească arată, în cele mai multe regiuni, mai rău ca după un bombardament. De aceea, atât autorităţile guvernamentale, cât şi autorităţile locale trebuie să depună eforturi conjugate pentru ca drumurile, în special cele de intrare în ţară, să devină practicabile, în sensul cel mai bun cu putinţă.

Un exemplu care, din nefericire, este grăitor pentru situaţia de mai sus, este drumul care leagă două localităţi din judeţul Cluj: Floreşti şi Apahida - două comune, unele dintre cele mai mari din punct de vedere al populaţiei şi teritoriului, cu o mare pondere economică la bugetul de stat. Din păcate, drumul dintre Cluj-Napoca - Floreşti şi Cluj-Napoca - Apahida se face, uneori, în mai bine de 3 ore, şi asta într-o zi fără incidente rutiere pe traseu. Această situaţie se datorează lucrărilor care se efectuează la carosabil, fără a oferi participanţilor la trafic variante alternative, care, în mod ironic, de altfel, se construiesc în acelaşi timp cu drumul principal. Motivele întârzierii lucrărilor sunt diverse şi, poate uneori, chiar justificate.

Vestul ţării reprezintă poarta de intrare în ţară a turiştilor, ceea ce determină dezvoltare regională, noi locuri de muncă pentru cei cuprinşi în programe turistice, dar nu numai, precum şi promovarea internaţională, în sens pozitiv, a României, lucru extrem de necesar mai ales în această perioadă.