Parliamentary debates

Domnul Daniel Buda:

"Zona Schengen şi moneda euro, priorităţi ale actualului Guvern"

Pentru întreaga comunitate europeană, data de 9 mai 1945 este ziua victoriei împotriva fascismului, dar, în egală măsură, cea care a deschis calea înfăptuirii actualei Uniuni Europene. Aderarea României la structurile europene a dat cu siguranţă o altă dimensiune şi perspectivă orizontului participativ al poporului român la efortul european, demonstrând mai bine capacitatea constructivă a ţării noastre.

Au trecut 2 ani de la momentul când România a devenit membră cu drepturi depline a comunităţii europene, ani care au adus schimbări majore în viaţa cetăţenilor, dar, totodată, şi respectarea regulilor impuse, ani în care România a primit avertismente, recomandări şi beneficii, demonstrând astfel angajamentul de a aplica principiile şi legislaţia UE de la 1 ianuarie 2007.

La capitolele fundamentale, majoritatea rapoartelor Uniunii Europene au evidenţiat progrese semnificative în special în sistemul justiţiei, prin înăsprirea legislaţiei privind lupta împotriva corupţiei, în domeniul siguranţei şi al eficienţei controlului la graniţa estică a României, care este şi graniţa estică a UE, în domeniul agriculturii prin înfiinţarea agenţiilor de plăţi şi intervenţie, în domeniul economic prin introducerea cotei unice de impozitare şi a eforturilor privind unificarea reglementărilor fiscale şi coerenţa acestora. Progrese substanţiale au fost făcute şi în ceea ce priveşte conectarea la baza de date comunitară a sistemelor IT din domeniul colectării t.v.a.

Însă, mai rămân o serie de aspecte nerezolvate referitoare la politicile sociale şi din domeniul muncii, incluzând sistemul public al sănătăţii, organismele modificate genetic, asigurările autovehiculelor, cererile de capital pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii, spălarea de bani şi lupta împotriva fraudelor financiare, managementul financiar şi controlul fondurilor structurale şi asupra sistemului de prevenţie şi combatere a bolilor transmisibile.

Este necesar să suplimentăm eforturile noastre pe linie de combatere a criminalităţii, a întăririi capacităţii de gestiune a frontierelor şi a controlului asupra cetăţenilor români care circulă în spaţiul comunitar şi săvârşesc fapte ilegale pentru a împlini un mare deziderat al nostru, şi anume integrarea în zona Schengen, care este, practic, ultimul obstacol în calea deplinei libere circulaţii a cetăţenilor români în Europa.

Un alt element primordial este, de asemenea, aderarea la zona euro, ceea ce reprezintă un pas esenţial pe care ţara noastră îl mai are de făcut pentru a ne putea considera pe deplin integraţi în structurile europene.

Este cunoscut faptul că, printre avantajele cele mai evidente ale monedei unice pentru firme şi consumatori, se pot număra sfârşitul procesului de schimbare a banilor, simplificarea contabilităţii firmelor europene şi faptul că valoarea euro este garantată de o instituţie independentă. Acestor avantaje i se adaugă acela care derivă din statutul euro de a două monedă ca rezerve din lume: posibilitatea de a plăti direct în euro în foarte multe ţări periferice care au monede mai slabe sau posibilitatea pentru firme de a plăti importurile direct în euro.

Am convingerea că prin eforturile comune ale noastre, ale parlamentarilor şi ale membrilor actualului Guvern, vom reuşi să îndeplinim toate criteriile de convergenţă impuse de Comunitatea Europeană, astfel încât România să adere în această legislatură parlamentară atât la moneda unică europeană, cât şi la zona Schengen.