Parliamentary debates

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Modificarea legilor proprietăţii ca efect al celor peste 1.000 de cauze româneşti de la CEDO"

În februarie 2010, Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a decis aplicarea procedurii pilot în două dintre cazurile aflate pe rol cu privire la imobilele naţionalizate confiscate în mod abuziv de regimul comunist din România în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Hotărârile pilot adoptate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului au menirea de a identifica acele probleme juridice controversate cu care se confruntă în mod constant un număr mare de justiţiabili care se adresează Curţii de la Strasbourg. În fapt, printr-o asemenea hotărâre, CEDO identifică principalele disfuncţii din legislaţia internă şi oferă indicaţii guvernelor cu privire la măsurile care se cer adoptate pentru a elimina inadvertenţele sistemice şi structurale care determină numărul foarte mare de cereri. Odată cu declanşarea procedurii, toate cauzele având acest obiect vor fi suspendate de pe rolul CEDO până când autorităţile statului român vor adopta măsurile legislative, administrative şi bugetare care se impun.

În motivarea hotărârii, Curtea a invocat cele peste 1000 de cauze privitoare la imobilele naţionalizate de statul român şi cauzele în care România este frecvent condamnată pentru diversele încălcări ale Protocolului 1 adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Dincolo de statistica îngrijorătoare, Curtea a atras atenţia că în ciuda zecilor de hotărâri prin care s-a pronunţat asupra ineficienţei mecanismului de acordare a compensaţiilor pentru imobilele naţionalizate de statul român, nu s-au realizat progrese semnificative în privinţa reformării şi consolidării cadrului legislativ în materie. Din aceste motive legitime, Curtea a decis aplicarea procedurii hotărârilor - pilot în cazurile aflate pe rol: "Atanasiu şi Poenaru contra României" şi "Solon împotriva României." În cazul "Atanasiu şi Poenaru contra României", acuzaţiile se referă în principal la imposibilitatea accesului la un tribunal pentru a revendica un apartament naţionalizat şi întârzierea autorităţilor administrative în luarea unei decizii referitoare la cererea de restituire. În cauza "Solon contra României", autorităţile sunt acuzate pentru imposibilitatea obţinerii de către reclamant a despăgubirilor la care avea dreptul conform Legii nr.10/2001 pentru un teren naţionalizat şi utilizat de Universitatea din Craiova.

Se impune în mod efectiv modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Reformarea cadrului legislativ în materia proprietăţii trebuie să asimileze în mod concret recomandările Curţii Europene a Drepturilor Omului privind eficientizarea şi accelerarea procesului de despăgubire, prin instituirea unor termene pentru fiecare etapă de soluţionare a notificărilor şi adoptarea unor sancţiuni în cazul nerespectării acestora. Cadrul instituţional trebuie de asemenea consolidat, în sensul în care Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor să comunice constant şi direct cu instituţiile locale şi centrale implicate în procesul de retrocedare. Se cuvine a fi subliniat faptul că sistemul despăgubirilor trebuie reformat şi îmbunătăţit, astfel încât persoanele să beneficieze de despăgubire şi/sau să primească acţiuni la Fondul Proprietatea, în funcţie de opţiunea lor, în termen rezonabil. Chiar dacă din anul 2005, despăgubirile se acordă în bani sau în acţiuni ale Fondului Proprietatea, Curtea a atras atenţia asupra faptului că acţiunile nu au valoare de piaţă întrucât Fondul Proprietatea nu este cotat la bursă.

Modificarea şi consolidarea cadrului legislativ în materia proprietăţii trebuie să devină o prioritate, având în vedere sumele exorbitante pe care statul român le plăteşte ca urmare a condamnărilor la CEDO, din cauza legislaţiei incoerente în materie. Mai mult, dacă statul român nu adoptă măsuri eficiente pentru remedierea situaţiei restituirilor şi implicit a respectării drepturilor omului, România poate fi sancţionată chiar şi cu excluderea din Consiliul Europei. Temeiul juridic al hotărârii pilot este art. 46 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căruia statele semnatare sunt obligate să execute hotărârile CEDO, iar Comitetul de Miniştri are rolul de a supraveghea executarea acestor hotărâri.