Parliamentary debates

Domnul Nicolae Popa:

Declaraţie politică intitulată "PSD-ul, principalul vinovat de creşterea facturilor la gaze".

Am aflat cu stupoare că PSD a depus la Senatul României o moţiune simplă pe tema scumpirilor de la începutul acestui an. L-am ascultat şi pe colegul meu parlamentar, domnul Iulian Iancu, fostul secretar de stat din Ministerul Industriilor, în mandatul domnului Dan Ioan Popescu, vorbind despre faptul ca actualul Guvern este vinovat de creşterea preţului la gaze, cu o dezinvoltură şi o demagogie demne mai degrabă de un personaj ca "Pinocchio". Domnul Iancu ne spune că "nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase", iar el este, cred eu, ultimul care ar trebui să vorbească despre acest lucru.

Domnul Iulian Iancu dezinformează opinia publică, ca să nu zic că "minte", atunci când afirmă că la negocierea Capitolului 14 "Energie", Guvernul PSD de atunci nu s-a angajat să crească preţul la gaze naturale. Vă rog să vă opriţi la pagina 10 din Capitolul 14 "Energie", pe care vi-l pun la dispoziţie, şi în care se spune foarte clar că România se angajează ca în perioada 2005 - 2007 preţul gazelor din producţia internă să crească anual cu 25 dolari/1000 mc, astfel încât să ajungă la paritate, în momentul aderării ţării noastre la UE, cu preţul gazelor din import. Este prima dovadă că unul dintre negociatorii de atunci cu UE, domnul Iulian Iancu, dezinformează grosolan, mistificând adevărul. În loc să găsească o soluţie convenabilă de aliniere a preţului, Iancu s-a grăbit şi a negociat prost acest capitol, doar pentru ca PSD să poată anunţa triumfalist, înainte de alegerile din 2004, închiderea Capitolului 14 "Energie".

Domnul Iulian Iancu este şi tăticul moral al celebrului abonament la gaze naturale, care a fost lăsat ca o bombă cu efect întârziat în curtea actualului Guvern. Tot cu câteva zile înainte de alegerile generale din 2004, PSD a negociat textul Deciziei 1078/2003, pe care o să vi-l pun la dispoziţie, şi în care apare modul de calcul al abonamentului care trebuia introdus, conform angajamentelor luate de domnul Iancu şi compania, la începutul anului 2005 de actualul guvern. Dacă aţi uitat toate aceste lucruri, vi le reamintesc eu, domnul Iancu, pentru că se pare că memoria vă joacă feste.

Tot în perioada dinaintea alegerilor, în timp ce domnul Iulian Iancu era secretar de stat la industrii, statul român a finalizat vânzarea celor două mari distribuţii de gaze, Distrigaz Nord şi Sud, care acum sunt luate de EoN Gaz România şi Gas de France. Dacă pe vremea PSD-ului cele două mari distribuţii erau de stat, iar preţul gazului era dictat la ordin politic, acum acest lucru nu mai este posibil. Iar dumneavoastră ştiţi foarte bine acest lucru, domnule Iancu, întrucât o perioadă de timp v-aţi aflat chiar în fruntea Autorităţii de reglementare. Poate o să vă reamintiţi şi cine a privatizat cu cântec Petrom-ul, domnule deputat.

Din aceste motive, pe care le-am enumerat mai sus, cred că nu aveţi dreptul să vă faceţi portdrapelul celor care sunt afectaţi de creşterea preţului la gaze. Sunteţi unul din principalii vinovaţi pentru că românii plătesc astăzi o factură ridicată la gaze. Este imoral ceea ce faceţi, domnule, iar minciuna are picioare scurte.

Pentru a remedia negocierea catastrofală a Cap. 14 "Energie" de către PSD, actualul Guvern a reuşit să prelungească calendarul de aliniere cu încă doi ani, iar aici meritul îi aparţine exclusiv premierului Tăriceanu, omul în care astăzi aruncaţi cu noroi. Dacă angajamentele luate de dumneavoastră în numele României ar fi rămas aşa cum le-aţi negociat, cu siguranţă astăzi românii ar fi fost obligaţi să plătească facturi duble la gaze. Ăsta este adevărul, domnule Iancu, şi îl susţin cu documente şi cu argumente solide. În plus, actualul executiv a însoţit fiecare majorare de preţ cu ajutoare sociale care acoperă integral diferenţa de preţ.

Şi pentru a da "Cezarului ce-i a Cezarului" trebuie să spunem că doilea vinovat pentru creşterea preţului la gaze este chiar preşedintele Traian Băsescu. Ca urmare a politicii externe ostile la adresa Rusiei, astăzi plătim cel mai mare preţ la gazele de import din Federaţia Rusă, circa 380 de dolari/1000 mc, dintre ţările UE şi din vecinătatea României. În Ungaria şi Bulgaria preţul gazelor importate din Rusia este undeva în jurul cifrei de 240 dolari/1000 mc, iar în Germania şi Polonia preţul este la nivelul de 320 dolari/1000 mc. Ca să fiu corect până la capăt trebuie să spun că şi barilul de petrol a ajuns la preţuri record, iar acest lucru se răsfrânge la 6 luni şi asupra preţului gazelor din import. Din păcate, Guvernul nu poate interveni în "calmarea" preţului gazelor din import, întrucât acestea ajung în ţară prin intermediari ca WIEE, firma mixtă ruso-germană. Soluţia, din punctul meu de vedere, ar constitui-o înfiinţarea unei societăţi mixte româno-ruse, după modelul celor din ţările vecine. În prezent, România consumă anual circa 18 miliarde metri cubi de gaze naturale, iar 40 la sută provin din Federaţia Rusă.