Parliamentary debates

Doamna Ionela Bruchental-Pop:

Exponentul democraţiei este reprezentat de către statul de drept în care, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Astfel, conform articolului 1 din Constituţie, România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al carui teritoriu este inalienabil, frontierele sale fiind consfinţite prin lege organică.

Aceste precizări se impun a fi făcute în contextul apariţiei unor manifestări şi declaraţii demagogice în spatiul public, care contravin celor mai sus enunţate şi care contribuie în mod nefericit la crearea unei stări tensionate, în mod vădit artificial create, între cetăţenii români şi cei de naţionalitate maghiară, cu scopuri eminamente electorale în strictul beneficiu al unui grup restrâns de politicieni care au tot interesul de a se menţine la putere prin exploatarea sentimentului naţionalist.

Recentul moment al declarării independenţei provinciei Kosovo a iscat controverse nu doar la nivelul cancelariilor occidentale, ci şi în plan naţional, stimuland unele voci înfierbantate, care ar fi dorit o transpunere a situaţiei din provincia Kosovo în interiorul României.

Violentele conflicte între populaţia majoritar albaneză şi cea minoritar sârbă, existente de-a lungul anilor în provincia Kosovo, nu pot fi negate, ele constituindu-se într-o etapă sangeroasă şi nedorită în spaţiul balcanic, care a devenit un veritabil butoi cu pulbere prin acest gen de conflicte, mereu actuale şi susceptibile de a exploda.

Transpunerea, însă, a realităţilor kosovare în Romania constituie o utopie, pe care anumiţi politicieni cointeresaţi au încercat s-o uziteze ca pe o modalitate de atragere de capital electoral, în lipsa unor proiecte fezabile pe care sa le înglobeze într-o ofertă electorală viabilă şi conferitoare de voturi.

Pe plan intern însă, realitatea cotidiană demonstrează că în privinţa relaţiilor româno-maghiare se poate vorbi de echilibru, egalitate de şanse, conferirea de drepturi egale, raţiune, convieţuire paşnică şi toleranţă, atribute care fac din acest spaţiu, un model subliniat şi de catre reprezentanţii unor democraţii consolidate, care au analizat de-a lungul timpului istoria relaţiilor româno-maghiare.

Din păcate, atributele enumerate nu sunt percepute de către toţi etnicii maghiari intr-o manieră justă si reală, unii dorind cu orice preţ să reînvie nişte file ale istoriei de mult apuse şi neînţelegând faptul că anumite realitaţi privind delimitarile teritoriale au fost trasate şi cimentate cu mult timp în urmă, în mod definitiv şi irevocabil.

Un exemplu elocvent, care reflectă încăpăţânarea unora de a se raporta la nişte aberaţii şi refuzul de a accepta realităţile secolului XXI, s-au regăsit în municipiul Oradea, unde un grup de etnici maghiari au expus în locuri publice şi chiar pe avizierul unor instituţii afişe cu sloganeiredentiste de genul: "Ardealul a fost şi va fi pământ unguresc''.

Asemenea derapaje publice, cu un conţinut abject şi care exced de departe prevederile Constituţiei României, nu pot fi tolerate sau încurajate, chiar dacă se constitue în cazuri izolate, ci suscită într-o manieră raţională atitudini colective ferme şi dezaprobatoare, fiindcă asemenea clivaje comportamentale sunt, lăsând la o parte latura penală, nişte focare care generează şi amplifică tensiuni inutile, într-un spaţiu multicultural stabil şi tolerant, în care România în mod indiscutabil în relaţia cu minorităţile conlocuitoare a respectat şi conferit drepturi, indiferent de naţionalitate, rasă, origine etnică, limbă, religie, sex, sau apartenenţă politică cu o singură condiţie: respectarea legilor fundamentale ale statului român.