Parliamentary debates

Domnul Emil Strungă:

Declaraţie politică: "Desecretizarea documentelor privind securitatea naţională sau pericolul reînvierii Securităţii".

În şedinţa CSAT din săptămâna trecută, s-a prezentat un pachet de şase proiecte de legi privind siguranţa naţională: Legea apărării naţionale; Legea privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi securitate naţională; Legea de organizare şi funcţionare a SRI; Legea de organizare şi funcţionare a SIE; Legea privind gestionarea şi managementul situaţiilor de criză; Legea privind statutul ofiţerilor de informaţii.

Proiectele de legi, din pachetul menţionat mai sus, au fost elaborate de experţii din sistemul de apărare şi siguranţă naţională, şi propuse reprezentanţilor Guvernului, în CSAT, pentru a deveni iniţiatori.

Pe bună dreptate, primul-ministru şi ceilalţi membri ai Guvernului, care fac parte din CSAT, au respins această propunere. Şi, în mod normal, lucrurile trebuiau să se oprească aici. Numai că, pe căi oculte, proiectele de legi au ajuns pe masa Comisiilor SRI şi de Apărare din Parlament, purtând antetul SRI, menţiunea "strict secret", şi titlul "proiect de lege".

În primul rând, precizez că este vorba despre încălcarea Constituţiei cu privire la exercitarea nelegitimă a dreptului de iniţiativă legislativă. Conform Constituţiei României, la art.74 alin.1, iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Nici preşedintele României, nici CSAT, nici SRI, SIE, sau alte componente ale sistemului de apărare sau siguranţă naţională, nu au dreptul de iniţiativă legislativă.

În al doilea rând, aşa-zisele proiecte de legi conţin prevederi catastrofale, care ne face să ne amintim de fosta Securitate, şi transformă SRI într-o prelungire a Parchetului, atribuind ofiţerilor de informaţii abilităţi pe altă zonă decât cea a siguranţei naţionale, care pot leza drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

În aceste condiţii, grupurile parlamentare ale P.N.L., din Senat şi Camera Deputaţilor, au cerut preşedintelui României desecretizarea acestor proiecte de legi, pentru ca acestea să poată fi dezbătute şi îmbunătăţite împreună cu presa, cetăţenii şi societatea civilă.

Secretizarea unor asemenea documente, care în final oricum vor deveni publice, relevă o tendinţă de închistare a instituţiilor cu responsabilitate în materie de apărare şi siguranţă naţională.

În mandatul precedent, 2000 - 2004, Parlamentul a dezbătut proiectul Legii siguranţei naţionale în condiţii de maximă transparenţă.

În aceleaşi condiţii trebuie făcută şi dezbaterea pachetului de şase proiecte de legi, având ca finalitate o legislaţie, astfel încât principalul beneficiar al securităţii naţionale să fie cetăţeanul, şi nu statul, întruchipat într-un serviciu de informaţii sau într-un om politic, oricare ar fi acesta.