Parliamentary debates

Domnul Liviu Timar:

Declaraţie politică cu tema "Cine are interesul să distrugă agricultura României?"

Pentru Romania, agricultura ar trebui să fie o prioritate absolută. Această afirmaţie se bazează atât pe resursele naturale şi umane existente, cât şi pe funcţiile sociale şi economice vitale ale acestei ramuri:

asigurarea alimentaţiei populaţiei României;

asigurarea de materii prime pentru industria alimentară;

asigurarea unui export activ şi profitabil de produse agroalimentare;

protecţia mediului şi a peisajului;

dezvoltarea spaţiului rural;

Politicile agricole şi măsurile luate de actualul Guvern privind sprijinirea producătorilor agricoli în acest an, ca de altfel şi în 2005, au determinat ca fermierii, ţăranii şi muncitorii din agricultura să iasă în stradă, manifestandu-şi nemulţumirea faţă de Cabinetul Tăriceanu.

Cu toate că în acest an nu se acordă subvenţii pentru grâu, orz, orzoaică porumb, floarea-soarelui, culturi furajere si alte culturi ce reprezintă 95% din suprafaţa arabilă, subvenţiile fiind îndreptate către plantele tehnice (sfecla de zahar, in, cânepă, tutun) şi legume, ce reprezintă doar 5% din suprafaţa arabilă, până la aceasăa dată producătorii nu au primit sprijinul promis pentru culturile subvenţionate.

Având în vedere că motorina folosită pentru agricultură de către producătorii agricoli este cea mai scumpă din Europa, grupul P.S.D. din Comisia pentru agricultură a atenţionat şi iniţiat un proiect de act normativ pentru subvenţionarea cu 10.000 rol/l de motorină încă din toamna lui 2005, fiind conştienţi de importanţa executării ogoarelor de toamnă pentru însămânţările din primăvara lui 2006. Consecinţa nesubvenţionării motorinei la timp este că peste 50% din suprafaţa ce trebuia însămânţată în această primăvară este nearată.

Cei care conduc vremelnic destinele agriculturii nu cunosc un lucru simplu, că a semăna în arătura de primăvară, în condiţiile unui an ploios, înseamnă obţinerea unor producţii mici, cu eforturi financiare foarte mari de întreţinere a culturilor şi implicit falimentarea producătorilor agricoli.

1 ianuarie 2007 este anul când România va fi primită în UE, dacă această Alianţă care merge "târăş-grăpiş", nu face o surpriză poporului român în această perioadă.

Ceea ce mă îngrijorează la această dată este că se discută tot mai mult că România, după primirea în UE la 1 ianuarie 2007, din cauza unei administraţii proaste şi a întârzierii înregistrate cu privire la înfiinţarea unor instituţii care trebuiau deja să funcţioneze, să nu poată beneficia de fondurile comunitare. Acest lucru, pentru agricultura şi producătorii agricoli, ar fi o catastrofă. In astfel de condiţii, un număr restrâns de producători, ca să nu spun deloc, ar putea intra în competiţie cu fermierii din Vest.

Pentru ca actualul guvern să conştientizeze, să analizeze şi să ia măsurile ce se impun, o să prezint câteva din formele de sprijin care există în Ungaria (membră a UE) la această dată:

1. Subvenţii pe hectar teren arabil:
   • 86,21 euro/ha sprijin de la UE;
   • 80,92 euro/ha de la bugetul naţional (această formă de sprijin există în toate ţările din UE, sprijin introdus şi de Guvernul Năstase, nefiind o pomană electorală, aşa cum a încercat să inducă în eroare "Alianţa Departe de Adevăr";
2. Subvenţii în zootehnie:
   • taurine la îngrăşat 145 euro/cap
   • vaci cu lapte 130 euro/cap
   • lapte de vacă 19,43 euro/to
   • creşterea taurinelor extensiv 48,76 euro/cap
   • alte forme de sprijin la taurine se acordă pentru animalele aflate în registru genealogic, controlul oficial, sprijin pentru însămânţări artificiale, testarea producţiei de lapte prin descendenţi, controlul pentru origine etc.
   • oi mame 6,51 euro/cap
   • lapte oaie 5,20 euro/cap
   • creşterea oilor în zona defavorizată 4,20 euro/cap

Forme asemănătoare de sprijin există şi la porcine, caprine, păsări, cabaline şi alte specii.

In sectorul vegetal, pe lângă forme de sprijin pe unitatea de suprafaţă există şi alte forme de sprijin, cum ar fi: culturi în benzi înierbate, ferme izolate în câmp, exploatarea păşunilor, programe speciale pentru plantaţiile de pomi, vie şi culturi horticole, programe speciale pentru culturile ecologice, programe pentru combaterea eroziunii, cultivarea plantelor melifere, cultivarea plantelor slab răspândite etc.

Fondurile comunitare europene nu vor putea fi accesate de către o mare parte a producătorilor agricoli ca urmare a numărului mare de procese pe rol, efect al Legii nr. 247/2005.

Consider că actualul guvern trebuie să ia toate măsurile în perioada rămasă până la 01.01.2007 şi să-şi asume toată responsabilitatea pentru ca România şi producătorii agricoli să poată beneficia de fondurile de la CE, după integrarea în UE, altfel agricultura românească nu ar putea face faţă concurenţei pieţei agricole europene.