Parliamentary debates

Domnul Petru Tărniceru:

Aproape în fiecare an, primăvara, anotimpul reînnoirii naturii şi a sufletului, care în mod firesc ar trebui să aducă bucurie în viaţa şi angajarea oamenilor la muncă, în mod paradoxal, vine cu inundaţii devastatoare pe frumoasele plaiuri româneşti. O forţă nevăzută, neştiută şi nedorită atacă într-un mod aproape calculat o regiune geografică sau mai multe.

Anul acesta, furia apelor a lovit vestul ţării, partea cea mai bună şi mai dichisită a pământului strămoşesc. Mass-media prezintă zilnic bilanţuri înspăimântătoare ale prăpădului provocat de ploile exagerate căzute în perioada 14-25 aprilie 2005, care au afectat 145 de localităţi din 7 judeţe ale României. Conform unui raport al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA), au fost inundate 2504 case, 5411 anexe gospodăreşti, precum şi 19.266 ha teren agricol, fiind evacuate 3.760 de persoane, consemnându-se şi moartea unei bătrâne din judeţul Hunedoara. Totodată, au mai fost afectate sute de fântâni, zeci de obiective social-economice, la care se adaugă un număr imens de păsări şi de animale pierdute. Apele furioase au distrus şi 339 de poduri şi podeţe, zeci de kilometri de drumuri naţionale, sute de kilometri de drumuri judeţene şi comunale, zeci de străzi, reţele de canalizare, linii electrice şi telefonice, 23 de diguri de apărare a localităţilor. Cele mai distruse sunt judeţele Timiş şi Caraş-Severin. Astfel, în judeţul Timiş au fost inundate 37 de localităţi, din care s-au evacuat peste 3000 de persoane din 1341 de case invadate de ape, împreună cu anexele gospodăreşti, iar 8300 ha de teren agricol şi zeci de km de drumuri se afla sub apele care au rupt şi 4 diguri de apărare.

Locuitorii judeţului Timiş trăiesc de peste două săptămâni o dramă greu de imaginat, pe care nici bătrânii n-o pot compara cu o situaţie similară în viaţa lor. La 50 km depărtare de Timişoara, mii de oameni au rămas pribegind pe drumuri, ca-n vremuri de război, căutând adăpost la rude sau la oameni generoşi, nemaiavând case, gospodării, păsări, animale, nemaiavând nimic, fiindcă tot ce-au agonisit o viaţă întreagă s-a dus o dată cu şuvoaiele nemiloase. În unele sate, casele sunt acoperite până la streaşină, iar din când în când se prăbuşeşte câte una, sub forţa distrugătoare a apelor. Unii oameni au fugit cum au putut, alţii au fost salvaţi de militari, iar alţii mai curajoşi privesc însă neputincioşi cum casele lor îndestulate, gospodăriile în toată puterea cuvântului, recoltele din hambarele pline au pierit înecate. Frumoasele grădini şi livezi s-au transformat în mlaştini, câmpurile însămânţate şi pregătite să rodească au devenit lacuri cu mâl respingător, drumurile sunt canale "veneţiene", pe care nu mai trec decât bărcile şi camioanele sau tractoarele grele.

Ziariştii deplasaţi în teritoriul inundat descriu situaţii de coşmar descoperite în satul timişean Foeni, unde casele, câmpurile, drumurile sunt înghiţite de şuvoaie, iar un sfert din oamenii satului sunt distruşi de suferinţă şi dorm la căminul cultural, alţii pe la rudele din satele învecinate, pentru că în locuinţele lor obiectele plutesc prin apa distrugătoare. Lângă primărie sau biserică, pe o porţiune rămasă neinundată, sunt strânse maşini cu ajutoare şi camioane ale armatei, ale apărării civile, căruţe, tractoare, remorci, ziarişti, săteni disperaţi implorând sprijinul autorităţilor şi al semenilor.

Reporterii TV transmit neîncetat imagini apocaliptice, acuzând în comentariile lor, lipsa de reacţie urgentă a autorităţilor statului faţă de tragedia oamenilor din locurile sinistrate. Primul dintre oficialii statului, care a vizitat luni, 25 aprilie, zona calamitată a fost ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur, promiţând că va solicita Guvernului ajutorarea sinistraţilor afectaţi de inundaţiile din această primăvară. Marţi, a sosit la locul dezastrului, preşedintele Traian Băsescu, declarând că: "Sinistraţii din judeţ vor primi ca despăgubiri 60 de milioane de euro din creditul de 250 milioane de euro, dat de BEI pentru calamităţi, precum şi bani de la buget", iar miercuri s-a aflat în mijlocul oamenilor necăjiţi şi premierul Călin Popescu Tăriceanu, promiţând alte ajutoare binevenite pentru bănăţenii din satele inundate. Cu toate acestea, faţă de drama sinistraţilor din Timiş, autorităţile s-au mişcat cu viteza melcului, aproape iresponsabil, iar pentru aceasta cineva ar trebui să le tragă la răspundere.