Parliamentary debates

Domnul Tudor Mohora:

Domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se referă la tema: "Preşedintele Traian Băsescu dezinformează Parlamentul României cu privire la dezincriminarea unor fapte asimilate infracţiunilor de corupţie "

Potrivit Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în vigoare, sunt asimilate infracţiunilor de corupţie acordarea de credite cu încălcarea normelor de creditare ale băncilor sau neurmărirea acestora, conform aceloraşi norme de creditare. În temeiul acestor prevederi, procurorii D.N.A. pot face anchete şi cercetări cu privire la derularea creditelor acordate de bănci, pentru a vedea dacă s-a încălcat norma internă a băncii.

Uniunea Naţională a Patronatului Român, prin preşedintele Miluţ Petre Marian, s-a adresat Camerei Deputaţilor cu solicitarea eliminării din textul legii existente a sintagmei "norme de creditare ale băncilor", care au dat şi dau naştere la interpretări şi abuzuri. S-a precizat, totodată, că această solicitare reprezintă şi părerea Asociaţiei Române a Băncilor.

Susţinerea propunerii de eliminare a prevederilor menţionate din Legea nr. 78/2000 are la bază următoarele argumente.

Normele interne ale unei bănci nu sunt legi sau acte normative valabile pentru întreaga economie, prin a căror încălcare să se atragă răspunderea penală. Ele se referă exclusiv la banca comercială şi la clientul în cauză, respectiv la contractele civile încheiate.

Băncile comerciale din ţara noastră au capital privat şi, ca atare, între bancă şi client trebuie să funcţioneze numai contractul de credit, fără nici un fel de amestec din partea statului. Totodată, organele de conducere ale băncilor, prin însăşi atribuţiile lor statutare, au obligaţia monitorizării şi verificării contractelor încheiate, în scopul eliminării sau diminuării la minim a riscurilor, precum şi tragerii la răspundere a angajaţilor care nu respectă normele bancare adoptate.

Normele interne ale băncilor comerciale diferă între ele foarte mult şi pot conduce, prin interpretarea prevederilor legii în vigoare, la situaţii abuzive, respectiv la condamnarea unora sau la absolvirea altora.

Urmărirea de către procurorii D.N.A. a modului de derulare a creditelor acordate de băncile cu capital privat, pe riscul lor propriu, a creat şi creează un climat de nesiguranţă în rândul angajaţilor acestora, în condiţiile în care creditele acordate au fost rambursate sau sunt în curs de rambursare, potrivit graficelor prevăzute în contract.

Iniţiativa legislativă elaborată de un grup de deputaţi, pornind de la argumentele menţionate, a fost adoptată de ambele Camere ale Parlamentului României şi trimisă spre promulgare Preşedintelui României, care a retrimis însă proiectul de lege pentru reexaminare.

Motivarea din cererea de reexaminare a Preşedintelui României s-a referit la faptul că "legiuitorul a dorit dezincriminarea faptei comisă în modalitatea încălcării normelor de creditare". O astfel de motivare reprezintă o dezinformare, nu numai a Parlamentului României, ci şi a opiniei publice, întrucât se trece cu vederea sau nu se doreşte să se ţină seama de argumentele reale privind: existenţa unui contract civil, caracterul privat al capitalului băncilor şi cerinţa neamestecului statului în modul de derulare a contractelor civile bancare, acestea reprezentând o relaţie bilaterală bancă şi client.

Totodată, şeful statului a continuat înfierarea cu mânia manifestată anterior de la tribuna Parlamentului României, faţă de acest proiect de lege, ca fiind unul din acelea prin care se urmăreşte acoperirea grupurilor de infractori care au acţionat şi acţionează în perimetrul băncilor.

Adoptarea cu o largă majoritate de voturi a proiectului de lege, după dezbaterea cererii de reexaminare a Preşedintelui României, confirmă că Parlamentul României are tăria acţiunilor şi a deciziilor sale în materie legislativă.

Aplicarea prevederilor acestei reglementări, pe lângă soluţionarea unei solicitări venite din partea societăţii civile, va contribui, de asemenea, la evitarea unor situaţii neplăcute şi costisitoare pentru statul român, prin care persoanele condamnate în temeiul interpretării abuzive a prevederilor Legii nr.78/2000 s-au adresat sau se pot adresa Curţii Europene de Justiţie, cu consecinţele negative care pot rezulta din astfel de demersuri.

Preşedintele României se află acum în faţa unei dileme: pe de o parte, el va trebui să promulge o lege în pofida convingerilor sale, fiind nevoit să-şi încalce unele din principiile sale, iar pe de altă parte, dacă o promulgă, înseamnă că se aliază cu cei pe care i-a înfierat ca protectori ai infractorilor din România. Este o situaţie gravă, în care Preşedintele s-a implicat singur, datorită lipsei sale de abilitate şi a consilierilor săi, asumându-şi astfel responsabilitatea pentru întârzierea înlăturării unor piedici în calea bunei funcţionări a băncilor comerciale.

Am convingerea că promulgarea acestei legi în forma adoptată de Parlamentul României va asigura pentru băncile comerciale cu capital privat, interesate în realizarea profitului şi cele mai în măsură să-şi monitorizeze afacerile, un cadru favorabil pentru desfăşurarea activităţilor de creditare, pentru perfecţionarea normelor de creditare, în vederea eliminării sau a reducerii riscurilor, şi pentru tragerea la răspundere a angajaţilor care le încalcă.