Parliamentary debates

Domnul Petru Călian:

"Productivitatea penitenciarelor - o alternativă pentru viaţa economică şi socială a deţinutului"

În urma vizitării mai multor penitenciare din ţară, am decis să aduc modificări şi completări Legii nr.275/2006, astfel încât condiţiile, mediul şi alte aspecte legislative ale penitenciarelor să fie îmbunătăţite.

Aceste modificări vizează, în primul rând, stimularea persoanelor aflate în detenţie să muncească, să-şi desfăşoare activitatea, în mod obligatoriu, în zona interioară a penitenciarului, inclusiv când vorbim de activităţi productive. Prin aceste măsuri au de câştigat în special cei aflaţi în detenţie, dar în egală măsură are de câştigat şi statul, printr-o relaxare bugetară destul de consistentă.

Cazarea şi masa asigurate, acces la telefon, televizor, calculator, şi nu numai, servicii medicale la discreţie, muncă doar când se vrea şi scutiri de taxe şi impozite, acces la sala de forţă, acesta este tabloul unde deţinutului român nu îi merge rău deloc. Dar ce va face după ce va fi eliberat?

Am vizitat multe penitenciare... Acele persoane deţinute fie dorm, fie stau toată ziua în sala de forţă. Prin actualul proiect de lege, doresc să stimulez munca. Foarte multe persoane care ies din penitenciar nu sunt calificate şi nu îşi pot găsi locuri de muncă, ajungând în cele din urmă să recurgă la infracţiuni pentru a supravieţui şi, astfel, să se întoarcă după gratii.

În momentul de faţă, doar aproximativ 45% din cei 27.000 de deţinuţi pe care România îi adăposteşte au optat pentru munca în timpul detenţiei.

Vă dau exemplu penitenciarul de la Gherla, din judeţul Cluj, pe care l-am vizitat în iarnă: anul trecut, prin munca depusă în stare de privare de libertate, deţinuţii au furnizat bugetului unităţii peste 2,2 milioane de lei, chiar dacă din cele 1.057 de persoane încarcerate în penitenciar doar 442 au ales sa muncească.

Potrivit legislaţiei în vigoare, în România, persoanele private de libertate pot obţine lunar venituri din muncile depuse de maximum 750 de lei. Din aceşti bani, 70% intră în conturile unităţii de detenţie în care trăieşte persoana în cauză. De aici s-ar putea atrage nişte sume frumuşele, astfel încât penitenciarele să-şi rotunjească bugetele. Propunerea legislativă prevede ca o parte din banii câştigaţi să fie primiţi în închisoare, iar o altă parte vor fi puşi pe carduri, pentru a putea să se folosească de ei la ieşirea din închisoare.

Propunerea are mai multe valenţe. Persoanele reţinute în penitenciare ar beneficia, în urma adoptării acestei iniţiative, de un salariu echivalent cu minimul pe economie, asigurări sociale, iar apoi de o pensie pentru că se va considera vechime de muncă orice oră petrecută şi muncită în penitenciare. Deţinuţii vor beneficia de prevederile Codului Muncii, inclusiv de cele două zile consecutive libere pe săptămână.

Persoanele condamnate care au un liceu terminat vor avea acces la studii universitare la distanţă, prin finanţare din fonduri proprii. Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Educaţiei vor asigura fonduri pentru ca toţi deţinuţii să parcurgă obligatoriu cel puţin opt clase.

Alte măsuri prevăzute în proiectul iniţiat vizează regimul de maximă siguranţă, care nu se va mai aplica doar celor care au pedepse mai mari de 15 ani, ci şi celor care reprezintă un pericol în interiorul închisorilor, şi corespondenţa, care nu va mai fi deschisă în cazul unor mesaje primite din partea apărătorilor şi ONG-urilor recunoscute de către statul român.

Mă gândesc la viaţa celor de după gratii şi sper ca ei să conştientizeze importanţa vieţii lor sociale şi economice pe care o vor duce după ce vor fi eliberaţi.