Mircia Giurgiu
Mircia Giurgiu

Sittings of the Chamber of Deputies of March 30, 2010

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.44/2010
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of March 30, 2010

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.50 Mircia Giurgiu - declaraţie politică având tema "Şcolile populare de artă - pierdute pentru învăţământ?";

 

Domnul Mircia Giurgiu:

"şcolile populare de artă - pierdute pentru învăţământ?"

Şcolile Populare de Artă au fost înfiinţate în capitalele fostelor regiuni prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.1720 din 1954, ca instituţii de cultură cu profil educativ în domenii ale artelor interpretative vocale şi instrumentale, teatrale, coregrafice şi ale artelor vizuale (pictură, sculptură, grafică, ceramică, arte decorative, design vestimentar şi design grafic etc.). Un specific aparte îl constituie predarea artelor tradiţionale (dans popular, instrumente populare, taraf, canto popular) atât în mediul urban, cât şi în cel rural, având ca scop major păstrarea autenticităţii folclorului românesc şi a celorlalte etnii.

După reorganizarea administrativ-teritorială s-au înfiinţat şcoli populare de artă în fiecare capitală de judeţ.

Cele mai vechi şcoli s-au înfiinţat pe vechile structuri ale "Conservatoarelor Municipale", astfel că au o bogată tradiţie, unele având peste 100 de ani, cea mai veche fiind şcoala din Arad, cu o vechime de peste 160 de ani (Societatea "Astra").

Şcoala din Cluj a fost înfiinţată în 1954 prin HCM nr. 1720. La împlinirea a 50 de ani de existenţă a primit numele de Şcoala Populară de Arte "Tudor Jarda", după numele marelui compozitor clujean.

De-a lungul timpului, la şcoala din Cluj au predat personalităţi de marcă ale culturii naţionale, profesori universitari, artişti emeriţi, artişti plastici, membri ai Uniunilor de Creaţie sau ai altor organizaţii profesionale.

Şcolile populare de artă au trecut, de la înfiinţare şi până astăzi, prin diverse reorganizări, în funcţie de specificitatea fiecărei perioade politico-organizatorice.

În consecinţă, profesorii şcolilor populare de artă pot depune în continuare dosare de obţinere a gradelor didactice II şi I şi a definitivatului la Inspectoratele Şcolare Judeţene. Înainte de Revoluţie deci, se recunoştea calitatea de profesor în Şcolile Populare de Artă.

După Revoluţie s-au elaborat noi acte normative. În anul şcolar 1993-1994 se elaborează noile programe analitice pentru Şcolile populare de artă de către Ministerul Culturii din România, programe analitice care funcţionează şi astăzi; de asemenea, normarea muncii cadrelor didactice.

În anul 2003 apare Legea nr. 292/2003, care se abrogă prin ordonanţa de urgenţă nr.118 din 28 decembrie 2006.

Cadrele de specialitate care desfăşoară activităţi didactice potrivit pregătirii profesionale sunt profesori, cu atât mai mult cu cât au şi modulul pedagogic la absolvirea studiilor, unii au chiar definitivat, grad II, grad I şi doctorat, şi nu experţi sau instructori, cum sunt acum încadraţi, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 118/2006, şi pentru care nu au calificare sau pregătirea profesională.

Felul îngust de a interpreta această ordonanţă de urgenţă de către conducerea actuală a şcolii şi a Consiliului Judeţean Cluj ni se pare nelegal şi discriminatoriu. În prezent, cei care au mai rămas să predăm la şcoală se simt umiliţi de tratamentul la care sunt supuşi atât prin titulatură - experţi şi instructori, şi nu profesori, cât şi prin salarizarea total necorespunzătoare şi arbitrară practicată; salariile profesorilor s-au redus cu aproximativ 400 lei. În timp ce clădirea se renovează, toate pianele şi pianinele, la fel şi celelalte instrumente au fost lăsate la voia întâmplării, fără huse, în praf de şantier şi practic nu vor mai putea fi recondiţionate (un pian costă aproximativ 10.000 lei). Putem spune că în acest caz este vorba de "drepturile omului", de discriminarea profesorilor. Dacă lucrurile vor merge tot aşa, probabil că în câţiva ani se va ajunge să se desfiinţeze şcoala, pentru că nu va mai avea profesori de renume, indispensabili pentru o astfel de instituţie.

Nu înţelegem încă un aspect. De ce profesorii care predau la şcolile speciale au rămas cu statut de profesori, cei de la Şcoala Populară de Artă iar au trecut pe statut de experţi. Şi unii şi alţii sunt finanţaţi de Consiliul Judeţean Cluj.

Precizăm că din totalul de peste 36 de Şcoli populare de artă sau Şcoli Populare de Artă şi Meserii, cum se mai numesc în unele judeţe, covărşitoarea majoritate şi-au păstrat caracterul de şcoală, cadrele de specialitate fiind încadrate potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

În aceste condiţii, trebuie lucrat pentru a repune în drepturi profesorii şcolilor populare de artă, fără a fi lăsaţi la îndemâna interpretărilor arbitrare ale fiecărui vremelnic conducător de şcoală.

Dar cel mai bine ar fi ca şi Şcolile populare de artă să fie incluse la Ministerul Învăţământului, şi atunci statutul de profesor ar rezolva toate problemele existente.