Parliamentary debates

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

"25 Octombrie"

Bunicului meu, pe care nu l-am cunoscut, dispărut în luptele de la IAŞI, în august 1944

În fiecare an, la 25 octombrie, sărbătorim Ziua Armatei României, prilej de pioasă aducere aminte a faptelor de arme pe care cei înrolaţi sub cele trei culori, roşu, galben şi albastru, le-au înscris în cartea de istorie a acestui neam, situat la răscrucea drumurilor şi furtunilor istoriei.

Este momentul în care marcăm eliberarea de către Armata României a zonei de nord a Transilvaniei de trupele şi administraţia impuse prin tristul şi nedreptul Diktat de la Viena din 1940.

Este momentul în care rememorăm pentru scurt timp faptele şi numele eroilor noştri, aprinzând în grabă o lumânare şi depunând o floare la mormintele sau monumentele celor care au murit pentru ca noi să trăim liberi. Peste tot în ţară, într-o sclipire de moment astral, fanfarele, uniformele, candelele şi drapelul naţional se împletesc într-o aducere aminte, fie şi fulgerătoare, a eroismului celor care şi-au dat viaţa cu gândul acasă, la familii, la cei dragi, la ţara pentru care s-au jertfit.

Este momentul să aprindem flacăra recunoştinţei pentru toţi cei care, în uniformă, şi-au pierdut viaţa şi se odihnesc pe veci în peste 1871 de locuri de înhumare răspândite în 31 de ţări din întreaga lume.

Celor trecuţi în veşnicie departe de lacrimile noastre, adesea fără o cruce la căpătâi, căzuţi în Războiul pentru Independenţă, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial, pe frontul păcii din epoca modernă, să le adresăm în gând o rugăciune de buni români şi să-i rugăm să ne ierte atunci când greşim şi nu ne iubim îndeajuns această minunată ţară: România!

Dumnezeu să-i ierte!

Dumnezeu să ne ajute să nu-i uităm niciodată, pentru că viaţa de erou este cea mai scurtă viaţă!