Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 29, 2010
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.112/2010
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 29, 2010 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 29, 2010
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ||||
![]() |
1.51 | Florin-Costin Pâslaru - declaraţie politică "Sprijinirea mediului de afaceri"; | ![]() |
||
|
"Sprijinirea mediului de afaceri" În alte ţări au fost luate măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, în timp ce în România guvernanţii nici nu au auzit de relaxare fiscală. România are unul dintre cele mai împovărătoare sisteme fiscale din Uniunea Europeană şi chiar din lume. Cea mai mare pondere o au contribuţiile sociale, ceea ce clasează România pe locul 182 din 183 economii analizate de Banca Mondială. Companiile sunt sufocate de multitudinea de obligaţii pe care le au faţă de stat. Relaţia mediului de afaceri cu organele fiscale s-a înrăutăţit de la începutul crizei economice, pe fondul încercărilor de a creşte încasările la buget. Multitudinea de taxe şi impozite pe care mediul de afaceri trebuie să le plătească a dus la situaţii hilare, în care firmele nu ştiu că mai au de achitat bani statului. De la 1 iulie, mediul de afaceri va avea de plătit sume mai mari la buget, ceea ce ar putea avea ca efect creşterea evaziunii fiscale. În timp ce alte ţări au luat măsuri pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri, guvernanţii români au decis anul trecut introducerea impozitului minim, care a condus la dispariţia a peste 100.000 de firme. Pentru a rezista, foarte multe societăţi româneşti şi-au mutat sediul în Bulgaria, unde impozitele sunt mai mici. De exemplu, impozitul pe profit este de 10%, faţă de 16% în România. Autorităţile bulgare au anunţat recent că ţara lor a scăpat de recesiune. Polonia, singura ţară din UE care a avut creştere economică, a luat anul trecut mai multe măsuri pentru a veni în sprijinul angajatorilor: reducerea CAS, ore de muncă flexibile, angajări pe perioadă determinată sau subvenţii pentru trainingul angajaţilor. Pentru afacerile în dificultate s-a acordat sprijin financiar pentru o perioadă de doi ani. Cu toate că aceste măsuri de relaxare fiscală au dus la creşterea cu 3% a deficitului bugetar, efectele au fost benefice pentru economie şi recesiunea a fost evitată. |



