Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2008
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.31/2008
Video - Flash & IOS
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2008 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 18, 2008
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.53 | Eduard Raul Hellvig - declaraţie politică privind "Starea proastă a infrastructurii şi consecinţele pe care aceasta le generează în dezvoltarea judeţului Bihor"; | ![]() |
||
|
Declaraţie politică privind "Starea proastă a infrastructurii şi consecinţele pe care aceasta le generează în dezvoltarea judeţului Bihor" Declaraţia mea politică vizează o realitate care afectează nu numai comunitatea din judeţul Bihor, ci întreaga Românie, în ansamblul ei. Fie că este vorba despre drumuri comunale, judeţene, naţionale sau chiar europene, infrastructura românească se remarcă prin aceeaşi stare dezolantă, care persistă. Ştim că lipsa investitorilor şi a turiştilor străini se datorează, în mare parte, proastei calităţi a infrastructurii pe care o deţinem, iar unul dintre obiectivele majore ale politicii actuale a României este tocmai atragerea acestora. La 1 ianuarie 2007, România s-a alăturat, de facto, celorlalte state din Comunitatea Europeană. Integrarea României nu înseamnă nicidecum o integrare formală, ci presupune, indubitabil, alinierea obiectivelor şi a standardelor ţării noastre la exigenţele Uniunii Europene. Iar unul dintre aspectele principale, care problematizează dezvoltarea României ca obiectiv turistic sau ca punct de absorbţie a investiţiilor străine, este legat de însăşi starea dezolantă a infrastructurii noastre. Chiar dacă România, în general, şi judeţul Bihor, în particular, deţin un potenţial turistic foarte bine nuanţat, dublat şi de o spectaculoasă diversitate peisagistică şi a formelor de relief, exploatarea turistică se face la cote foarte scăzute de către turiştii străini. Dacă în această ecuaţie, efectul este foarte bine definit, putem la fel de simplu să identificăm şi cauza. Miezul problemei îl constituie, aşadar, calitatea infrastructurii. De această problemă se loveşte comunitatea din judeţul Bihor, la fel ca întreaga Românie, zi de zi. Proiectul amplu de construcţie a autostrăzii Bechtel este un exemplu relevant de proastă gestiune a Guvernului român, în privinţa modernizării şi diversificării reţelelor româneşti de drumuri. În contextul discuţiei mele, construcţia autostrăzii Bechtel a devenit o problemă cu dublu efect. Întârzierea prelungită a construcţiei are implicaţii negative şi la nivel naţional, dar şi la nivelul judeţului Bihor, făcând referire la segmentul de autostradă Suplacu de Barcău - Borş. Bihorenii au avut de suferit datorită faptului că utilajele destinate transportului de materiale pentru construcţia autostrăzii au distrus, aproape în totalitate, tronsonul Oradea-Marghita. Acest segment de drum, lung de peste 50 de km, este o cale de legătură între importante comunităţi locale, prezentând importanţă şi la nivel naţional, dar şi la nivel regional-european, prin poziţia strategică pe care o ocupă în apropierea graniţei cu Ungaria. Fiind suprasolicitat de către utilajele de mare tonaj cu destinaţia autostrada Bechtel, DN 191 s-a transformat într-un segment presărat cu denivelări şi gropi uriaşe, asfaltul lipsind cu desăvârşire de pe mai multe porţiuni. Consider că acest fapt reprezintă o inechitate şi un prejudiciu imens aduse locuitorilor judeţului Bihor, dar şi dezvoltării acestui judeţ. Drept urmare, doresc să trag un semnal de alarmă pentru autorităţile naţionale competente, de a soluţiona neîntârziat această problemă. |



