Parliamentary debates

Domnul Liviu Bogdan Ciucă:

"Din nou la şcoală..."

Mereu "repetabila povară" a ciclicităţii unor întâmplări ale vieţii noastre face să se estompeze de multe ori semnificaţia lor sau, poate, rămânând în sfera banalului, noi le acordăm o pretinsă semnificaţie, pentru a putea marca trecerea timpului şi experienţa acumulată.

Pentru mine, parcă dintotdeauna şi pentru totdeauna, în septembrie începe şcoala. Nu este o continuă reamintire, nu este nici nostalgia pentru anii trecuţi, este pur şi simplu sentimentul unui început ce exprimă noutăţi, acum doar bănuite, şi mai ales dorinţa de a le afla. Şi tot în septembrie, într-un ciclu constituţional, de data aceasta, începe o nouă sesiune parlamentară. Poate nu este întâmplător ca aceste instituţii atât de diferite să-şi suprapună măcar momentul de reluare a activităţii. Ambele sunt destinate să formeze şi să proiecteze pentru viitor o naţiune, prin educaţie sau prin lege, de ambele depinzând soarta acestei naţiuni

Şi, atunci, să nu uităm că dascălii noştri ne-au pregătit pentru ce trebuie să facem acum pentru că datorită lor au căpătat în viaţă un sens şi o perspectivă. Am învăţat principii şi legi, am tocit teoreme şi declinări latine. A venit momentul să înţelegem de ce am învăţat toate acestea. Toate s-au ordonat şi mai ales s-au sintetizat în modul în care gândim şi acţionăm în viaţă.

De aici şi neliniştea mea la acest început de sesiune parlamentară. Oare să fi uitat tot ce am învăţat în mereu reluatul septembrie al studiilor noastre? Oare nu am înţeles nimic sau, dacă am înţeles, am înţeles oare bine? Se poate demonstra că tehnic este posibil, dar tot atât de bine se poate demonstra că este lipsit de sens. Principiile şi legile ştiinţelor exacte şi ale ştiinţelor naturale au fost aduse, prin studii îndelungate, aproape la gradul de a fi imuabile şi, în orice caz, definitorii în timp. Noi am acumulat numai finalitatea unei imense şi laborioase activităţi de secole a umanităţii.

Este timpul să gândim ca şi legilor fundamentale ale vieţii sociale să le dăm aceeaşi valoare. Unele dintre ele există, exemplul Codului civil napoleonian, în vigoare şi astăzi după 102 ani, având rădăcini viguroase în dreptul roman milenar, îmi este cel mai la îndemână. Câte din legile noastre vor rezista măcar 10 ani? E păcat că am uitat definiţia şi scopul legilor. E păcat că am început să uităm să aplicăm principii simple care din principii ale ştiinţelor devin principii de viaţă.

E septembrie şi începe şcoala, dar şi o nouă sesiune parlamentară, ultima din această legislatură, o legislatură în care individual ne-am pregătit, fiecare în felul său, pentru examenul din această toamnă şi unii dintre noi, pentru un nou ciclu parlamentar.