Parliamentary debates

Domnul Petre Popeangă:

"Procesul de integrare în Uniunea Europeană a intrat în linie dreaptă"

În şedinţa de luni, 3 aprilie a.c. a Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Europei, comisarul pentru extindere Olli Rehn a prezentat un pre-raport în legătură cu stadiul la zi al realizării obiectivelor înscrise în Tratatul de Aderare. Deşi tonul general al raportului a fost unul favorabil, chiar surprinzător de favorabil faţă de calificativele din celelalte rapoarte, au fost menţionate, totuşi, unele domenii în care mai sunt necesare acţiuni susţinute pentru ca, în timpul care a mai rămas până la data de 16 mai a.c. a prezentării raportului final, să fie aduse corecţiile necesare încadrării obiectivelor asumate în standardele acceptabile necesare obţinerii votului pozitiv.

Dintre domeniile menţionate în raport, cele privind justiţia, administraţia şi internele, cunoscutul, de acum, J.A.I., agricultura şi securitatea alimentară şi, în special, capacitatea de utilizare a fondurilor structurale sunt pasibile de a fi supuse unor clauze de salvgardare sectorială care, deşi nu au ca efect amânarea în 2008 a procesului de integrare, pot provoca, dacă nu li se aduc corecţiile necesare, fenomene financiare cu efect perturbator, atât la nivelul domeniului cât şi la nivel naţional.

În domeniul justiţiei, deşi au fost constatate unele progrese semnificative în consolidarea structurilor de anchetare a cazurilor de corupţie, se aşteaptă în continuare valorificarea acestora prin pedepsirea celor vinovaţi, indiferent de natura răspunderilor, contravenţionale, materiale sau penale. În administraţia publică, un alt domeniu critic, mai sunt de rezolvat, de asemenea, câteva dintre obiectivele asumate, dintre acestea cele mai importante fiind definitivarea reformei privind funcţionarii publici, securizarea frontierelor şi, legat de aceasta, stoparea traficului cu fiinţe umane, droguri şi alte substanţe interzise de lege.

Agricultura şi securitatea alimentară sunt două dintre domeniile pe care le consider cu impactul cel mai semnificativ în ansamblul consecinţelor nocive generate de o eventuală neîndeplinire a criteriilor de calificare prin implicaţiile financiare atrase de imposibilitatea accesării fondurilor comunitare, în condiţiile în care contribuţia de ţară este obligatorie.

Alte domenii enunţate, de data aceasta, de către unii dintre membrii Comisiei de politică externă, care ar necesita, în opinia acestora, anumite rectificări pentru a răspunde condiţiilor înscrise în Tratatul de Aderare, sunt drepturile minorităţilor, cu referire expresă la minoritatea maghiară şi rromă. Dacă în privinţa drepturilor minorităţii maghiare replica dată de comisarul Rehn a fost deosebit de clară afirmând că "nu se poate solicita unei ţări candidate ceea ce nu se solicită ţărilor membre ale Uniunii", pentru minoritatea rromă au fost solicitate din partea autorităţilor române mai multe resurse financiare şi instituţionale, în vederea definitivării procesului de integrare în societate a acesteia.

Aşa cum am precizat în debutul acestei declaraţii politice, tonul general al raportului prezentat de comisarul Rehn a fost unul optimist, dar, în ceea ce mă priveşte, tocmai acest fapt mă nelinişteşte şi mă duce cu gândul la un vechi proverb care atenţiona asupra unui grec dispus a face daruri. Dacă ar fi să judecăm după termenii acestui raport, integrarea României este, mai mult ca oricând, realizabilă la data de 1 ianuarie 2007.

Ceea ce nu este de neglijat, însă, este faptul că integrarea în condiţiile activării unora dintre clauzele de salvgardare sectorială va avea consecinţe financiare deosebite, dificil de estimat în momentul de faţă, dar care, în mod sigur, vor afecta bugetul naţional. De aceea, consider că toate structurile implicate în procesul integrării europene ar trebui să analizeze, cu foarte mare atenţie, posibilele efecte ale integrării la termenul stabilit, în condiţiile activării uneia sau a mai multor clauze de salvgardare sectorială.