Parliamentary debates

Domnul Ioan Aurel Rus:

"isteria votului uninominal"

Săptămâna trecută, într-o cârdăşie de nedescris şi cu o viteză ce concura cu supersonicele de ultimă clasă, în plenul Camerei Deputaţilor s-a dezbătut legea privind votul uninominal. Luările de cuvânt ce au urmat după prezentarea raportului de către comisia formată în acest scop, au reliefat caracterul de haită, când e vorba să distrugi ceva ce merge în România.

Partidul România Mare a reliefat încă o dată că nu se opune reformării clasei politice, ci modalităţii mârşave în care cei ce au prăduit ţara încearcă să scoată din Parlament partidele politice ce nu s-au raliat cu ei.

Sub pretextul că poporul doreşte votul uninominal a fost prezentată situaţia de la referendumul din 25 noiembrie 2007, dar care nu a fost validat de către Curtea Constituţională, pentru că la urne s-au prezentat doar 26,51% din alegătorii cu drept de vot. Cu alte cuvinte, dintre cei 18.296.459 de alegători au votat pentru vot uninominal numai 3.947.212 alegători. Ca urmare, Curtea Constituţională, prin hotărârea nr.8 din 29.11.2007, a decis că la referendum au participat 4.851.470 persoane, număr insuficient pentru ca referendumul să fie declarat valabil, în conformitate cu prevederile art.5 alin.2 din legea nr.3/2000. De aici rezultă limpede că poporul român s-a declarat împotriva votului uninominal, iar Parlamentul a adoptat o lege contrara voinţei acestuia.

Se ştie, de altfel, că orice lege privind votul uninominal, indiferent de numărul tururilor de scrutin, este neconstituţională. Actualul text al Constituţiei, revizuită în 2003, nu permite alegerea membrilor Parlamentului prin vot uninominal, fiind încălcate articole din Constituţie referitoare la structura organelor puterii de stat, respectiv la formarea Parlamentului şi a Guvernului.

Prin votul uninominal se încalcă prevederile art. 16 din Constituţia României, respectiv: alin. 1: «Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări»; alin. 2: «Nimeni nu este mai presus de lege ». exemplu: pentru etnicii maghiari din România există Partidul Civic Maghiar ( înregistrat la Tribunalul Mun. Bucureşti), Partidul România Mare, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Partidul Democrat Liberal, Partidul Conservator şi alte partide politice, iar în plus mai au dreptul prin această lege să se înscrie în competiţia electorală şi cu candidaţi înregistraţi pe lista organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cum ar fi UDMR. De ce această discriminare?

Cât priveşte aşa-zisa garanţie egală cu 5 salarii medii brute pe economie, candidaţilor care nu au bani le este încălcat art.35 din Constituţia României, referitor la dreptul de a alege şi a fi ales.

Privitor la decuparea colegiilor uninominale se prevede ca acestea să fie realizate prin hotărârea unei comisii parlamentare şi nu în baza unei legi organice. Se ştie că, în baza regulamentului şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, hotărârea o da plenul Parlamentului şi nu o comisie specială.

În final voi spune că această lege încalcă Constituţia României, art.121 şi 122 prin forţarea alegerii prin vot uninominal a preşedintelui consiliului judeţean. Practic, prin această încălcare a Constituţiei votată în Parlament, se modifică şi se completează Constituţia României, apărând o nouă autoritate publică locală - preşedintele consiliului judeţean.

Iată motivele ce au stat la baza strângerii de semnături pentru contestarea acestei legi la Curtea Constituţională.