Parliamentary debates

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Coeziunea economică şi socială trebuie prioritizată!"

Nu este străin pentru nimeni faptul că actuala criză economică a încetinit atât ritmul de creştere al economiilor membre ale Uniunii Europene, cât şi obiectivele de atenuare a gradelor diferite de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale Uniunii, în special ale noilor state membre.

Chiar dacă mulţi oameni politici neagă, aceeaşi care în anul 2008 ne promiteau că nici o criză nu o să ne atingă, nici România nu face excepţie de la trendul european.

Ultimele estimări ale produsului intern brut pe locuitor, realizate de către Institutul Naţional pentru Statistică, ne arată că discrepanţele mari de dezvoltare se menţin în continuare în România. Dacă în zonele marilor metropole - Bucureşti, Braşov, Timişoara sau Piteşti, produsul intern brut pe locuitor ajunge şi la 70% din media europeană, în zone largi din Moldova, Oltenia sau Transilvania acest indicator nu depăşeşte niciun modest 15-20% din media UE27.

Discrepanţele de dezvoltare şi de creştere între diversele regiuni ale României au determinat şi continuă să determine fenomene socio-economice indezirabile în regiunile cu o dezvoltare mai redusă.

Depopularea acestor regiuni este de departe cea mai mare provocare la care autorităţile trebuie să răspundă. În mare majoritate tinerii sunt cei care lasă locurile natale pentru a-şi găsi un loc de muncă sau un minim de suport pentru existenţă sau pentru a construi planuri de viitor.

De asemenea, utilizarea neraţională a resurselor din regiunile cu un grad de dezvoltare mai scăzut se prefigurează ca o altă ameninţare la dezvoltarea sustenabilă din aceste arealuri. Defrişări masive, poluare discreţionară sau exploatarea necontrolată a altor resurse ale solului şi subsolului subminează capacitatea de dezvoltare ulterioară.

Există măsuri ce pot atenua acest trend negativ prin care zonele sărace au tendinţa de a deveni şi mai sărace. Exploatarea la maximum a alocărilor bugetare venite din partea Uniunii Europene tocmai pe această componentă trebuie să fie prioritară.

Putem constata că în ultimii doi ani această filozofie a călăuzit gândirea Guvernului României şi a ministerului de resort. De asemenea, trebuie continuat pe componenta stimulării investiţiilor străine directe, care corespund criteriilor ecologice cele mai ridicate şi care pot crea motorul dezvoltării economice şi sociale din aceste zone.

Creşterea şi stimularea antreprenoriatului autohton, microîntreprinderilor destinate prelucrării, măcar primare, a producţiei agroalimentare, trebuie să beneficieze de suportul financiar corespunzător.

Politica demarată de curând de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii de a interconecta strategic toate colţurile ţării noastre trebuie sprijinită, iar proiectele demarate trebuie să ajungă la final.

Toate aceste măsuri sunt menite a crea premisele unei dezvoltări armonioase a întregii ţări, nu numai a unor părţi din aceasta, pentru că toţi românii sunt îndreptăţiţi să trăiască mai bine.