Parliamentary debates

Doamna Mihaela Adriana Rusu:

"Gradul de fiscalitate în România"

Românii plătesc cele mai multe taxe şi impozite din Europa, 420. În urmă cu trei ani, pe vremea guvernării P.S.D., România număra 224 de impozite, taxe şi tarife. În 2006, erau 330. La îndemnul miniştrilor liberali, s-a impus un număr de 420. Chiar şi în aceste condiţii, deficitul bugetar a crescut de la 1,5% p.i.b. la 2,6% p.i.b., ponderea în p.i.b. a veniturilor crescând doar cu 2%, de la 30% în 2004 la 32% în 2007. Totuşi, care ar fi explicaţia?!

Cota unică a redistribuit veniturile în societate, de ea bucurându-se în primul rând cei cu venituri mari realizate din mai multe surse de provenienţă. Golul de venituri creat prin taxarea uniformă a fost acoperit prin creşterea altor impozite şi apariţia altora noi. S-a mărit impozitul pe proprietăţi şi, invocând principiul echităţii fiscale, s-a majorat impozitul pe dividente la 16%; la fel şi cel pe tranzacţiile cu bunuri de capital, ignorând efectul acestor majorări de impozite asupra creşterii economice.

La nivelul întreprinderii, gradul de fiscalitate se învârte în jurul a 30%. Comparând situaţia cu cea de pe vremea guvernării P.S.D., liberalii au adus următoarele modificări: de la 25% impozit pe profit, 5% impozit pe dividente, 1% impozit pe dobânzi, 32,5% CAS s-a ajuns la 16% impozit pe profit, 16% impozit pe dividente, 16% impozit pe veniturile din dobânzi, 30,5% CAS. Nivelul din 2004 al impozitului pe profit este egal cu cel din 2007 şi reprezintă 2,7% din p.i.b.

La 31.12.2007, veniturile fiscale ale bugetului de stat au totalizat 44.916 milioane RON, din care: impozit pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice 11.888 milioane RON, iar contribuţiile de asigurări ale angajatorilor 256 milioane RON. Povara fiscală suportată de persoanele juridice fiind de 27%, suma celor două tipuri de impozite raportată la totalul veniturilor fiscale, ea fiind considerată una neatractivă pentru investitori.

Folosind aceeaşi metodă de calcul pentru bugetul general consolidat, în condiţiile în care contribuţiile angajatorilor la asigurările sociale reprezintă 16.866 milioane RON, gradul de fiscalitate pentru persoane juridice este şi mare, 37%.

Gradul de fiscalitate calculat ca venituri fiscale raportate la p.i.b. a avut în ultimii 4 ani următoarea evoluţie: în 2004 18%, în 2005 17%, în 2006 18,5%, iar în 2007 19,5%.

Anul acesta, România va trebui să cofinanţeze fondurile structurale europene, pentru acest lucru fiind nevoie de peste 800 milioane euro. O mai mare fiscalizare a economiei poate avea efecte dezastruoase asupra creşterii economice. Din păcate, Guvernul liberal a fost falimentar, nefolosind eficient banii publici, aceştia fiind risipiţi, iar deficitele ascunse ale României sunt uriaşe, în special cele legate de infrastructură. Din păcate, nici la nivel local nu stăm prea bine, capitala fiind un exemplu trist. Principala problemă a edilului a fost schimbarea bordurilor, de aceea acesta a fost numit primarul "Bordura", în condiţiile în care mii de străzi, practic, nu au intrat în Uniunea Europeană, ele neavând canalizări, apă potabilă.

După alegeri, politica fiscal-bugetară trebuie schimbată radical, Guvernul viitor trebuie să sprijine consolidarea stabilităţii macroeconomice, prin asigurarea unui rol stimulativ al impozitelor şi taxelor, menit să contribuie la dezvoltarea şi întărirea activităţii din economie, care să conducă la o creştere economică durabilă. Trebuie găsite soluţii viabile în ceea ce priveşte asigurarea şi consolidarea surselor de finanţare necesare pentru a face faţă angajamentelor de cheltuieli la care România s-a angajat ca urmare a devenirii membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Reducerea t.v.a.-ului la pâine şi la alte produse de bază este o măsură socială binevenită, una social-democrată, dar, totodată, sunt necesare modalităţi de compensare.

Numărul impozitelor trebuie redus şi analizat serios, dacă nivelul de 16% nu ar trebui să fie ceva mai mare, mulţi specialişti considerând că un nivel de 18%-19% ar putea să crească veniturile până la un prag considerat solid de 35% din p.i.b., apropiat în mărime relativă de cele din Uniunea Europeană.