Parliamentary debates

Domnul Emil Radu Moldovan:

Declaraţie politică intitulată"Traian Băsescu îşi suflă în pânzele prezidenţialelor".

Discursul susţinut în plenul Parlamentului de către preşedintele Traian Băsescu demonstrează încă o dată că acesta nu şi-a abandonat niciodată rolul său de conducător al Partidului Democrat Liberal, ba mai mult, şi-a mai adăugat o funcţie în portofoliul său, cea de prim-ministru.

Temele abordate de Traian Băsescu denotă clar lansarea propriei campanii electorale pentru alegerile prezidenţiale, dar şi o încercare făţişă de a-şi căuta un alibi pentru eventualele nemulţumiri ale populaţiei.

Obişnuit cu lungile sale expediţii pe mare, preşedintele Băsescu simte că pământul şi electoratul îi fug de sub picioare, iar cei "322" pe care îi blama în urmă cu mai puţin de un an ar trebui să se constituie, de fapt, într-o "centură de siguranţă" pentru acest acord cu Fondul Monetar Internaţional.

Probabil că preşedintele traduce FMI cu Fără Mine este Imposibil de supravieţuit în aceasta perioadă de criză.

Ceea ce poate nu ştia domnul preşedinte este că Parlamentul doar ratifică, într-o ultimă etapă, acordul cu FMI, atribuţiile unor astfel de negocieri revenind Cabinetului Boc.

Şi totuşi, dacă de la Palatul Cotroceni se dă semnalul politicilor macroeconomice, atunci ce folos să mai avem şi un premier cu o cohortă de consilieri? Dacă tot şi-a însuşit şi prima funcţie în Executiv, Traian Băsescu ar fi trebuit să ofere şi nişte soluţii pertinente, nu doar să recapituleze o serie de probleme cunoscute şi de către populaţie, şi de către clasa politică, patronate sau sindicate.

E uşor să vorbeşti frumos, dar fără să oferi răspunsuri la îngrijorările mediului de afaceri sau ale cetăţeanului simplu, căruia nu-i pomeneşti nimic despre taxe mărite, taxă pe valoare adăugată majorată sau reducerea cheltuielilor publice prin limitarea cheltuielilor salariale sau pentru pensii.

Preşedintele nu a pomenit niciunul dintre dezavantajele unui astfel de acord, tocmai pentru că doreşte ca oalele sparte să nu se spargă în ograda Cotroceniului, ci tot la Parlament.

În contextul economic actual, un prim pas ar fi trebuit să-l reprezinte elaborarea de către Guvernul României a unui plan anticriză şi doar apoi, în funcţie de soluţiile propuse, solicitarea unui sprijin financiar din surse externe.

Românii trebuie să ştie către ce domenii se vor îndrepta aceşti bani şi cum vor resimţi acest împrumut, pentru că, până la urmă, ei sunt cei asupra cărora se vor răsfrânge constrângerile unui astfel de acord.

"Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute la FMI.

Economia României nu mai poate fi aşezată în matricea Fondului.

Am convingerea că avem alte soluţii decât FMI.", declara Traian Băsescu la mijlocul lunii ianuarie.

Între timp, preşedintele s-a răzgândit, pentru a nu ştiu câta oară, şi să sperăm că afirmaţiile sale de la acea vreme nu i-au deranjat prea tare pe oficialii de la Washington, astfel încât să impună condiţii prea dure pentru România.