Parliamentary debates

Domnul Mircea Man:

DECLARATIE POLITICA - "Să nu ne transformăm ţara într-un cimitir al fostelor păduri!"

Pe vremuri, spaţiul carpato-dunărean era acoperit de păduri în proporţie de circa 80%, iar în prezent suprafaţa păduroasă ocupă doar 3-8%. Defrişarea pădurilor s-a făcut în general în favoarea agriculturii. În ultimele două secole, pădurile au fost cele care au suferit din cauza politicianismului. Aproape toate legile de reformă agrară au dat puternice lovituri pădurilor ţării în defavoarea calităţii mediului înconjurător.

Regele Ferdinand spunea că "pădurile trebuie considerate ca adevăraţi plămâni ai agriculturii" şi a lansat lozinca, valabilă şi în zilele noastre, potrivit căreia "acel care pune toporul la tulpina unui arbore nu trebuie să uite că el pregăteşte sicriul agriculturii".

Anual se împăduresc doar 200 ha de terenuri degradate din cele aproximativ 2 milioane de ha. Nivelul optim de împădurire a ţării este de aproximativ 40%, prin crearea de păduri pe terenuri degradate, de perdele forestiere de protecţie a câmpului, a localităţilor şi a căilor de comunicaţii.

Tornadele din vara trecută, ploile torenţiale de anul trecut, creşterea debitelor apelor din acest an au ras agoniseala de o viaţă a sute de oameni şi toate acestea au fost cauzate, spun specialiştii, de defrişările ilegale. Mulţi au o mare sete de a distruge pădurea şi de a o exporta pe bani grei, zeci de hectare de păduri s-au transformat în buşteni, iar acest dezastru ar trebui să ne îngrijoreze pe toţi, pentru a preîntâmpina dereglările climatice, inundaţiile, eroziunile şi alunecările de teren.

Despăgubirile masive făcute şi în judeţul Maramureş, în zona Borşa, Pasul Prislop, Valea Vişeului, Iza, Mara, zona Codrului, au modificat în rău regimul precipitaţiilor, a condiţiilor climatice.

Pădurile reprezintă factorul determinant în menţinerea echilibrului ecologic, climatic şi hidric, iar intervenţia distructivă a omului, care solicită lemnul drept combustibil, pentru construcţii, în industrie sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii, conduc la degradarea solului prin eroziune.

Cu toţii avem datoria să ne îngrijim, fără a ne cântări jertfa, de viitorul ţării, de soarta pădurilor, pentru că astfel vom transforma România într-un cimitir al pădurilor.

Depinde de noi ca aceste procese distructive să fie încetinite, pentru că fiecare dintre noi poate preveni agravarea situaţiei existente deja şi nu trebuie să uităm că pădurea ne-a dat totul fără a pretinde ceva!