Parliamentary debates

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Ratificarea Convenţiei ONU cu privire la persoanele cu dizabilităţi"

Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi este un tratat internaţional care stabileşte drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi obligaţiile statelor-părţi de a promova, proteja şi garanta drepturile acestei categorii de persoane. Adoptată de Adunarea Generală a ONU pe data de 13 decembrie 2006, Convenţia este primul instrument juridic obligatoriu care vizează direct drepturile şi libertăţile persoanelor cu dizabilităţi, oferind un nivel de protecţie fără precedent, promovând incluziunea socială a acestor persoane în toate domeniile de activitate.

Deşi a fost semnată de România în anul 2007, Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi nu este încă ratificată de statul român. În şedinţa Guvernului României din data de 9 aprilie 2010, a fost aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei, urmând a fi votat de Parlamentul României.

Astfel, se impune să adoptăm cu celeritate Legea de ratificare a Convenţiei ONU privind persoanele cu dizabilităţi, pentru că doar în acest mod lacunele existente în acest moment în legislaţie cu privire la această categorie de persoane se vor corecta prin armonizarea cu tratatul internaţional. În calitate de cetăţeni cu drepturi depline, persoanele cu dizabilităţi beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi restul populaţiei: dreptul la tratament egal, la o viaţă autonomă şi la o participare deplină în cadrul societăţii. Strategia Europeană pentru persoanele cu handicap (2004 -2012) are menirea de a crea un cadru potrivit pentru extinderea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în diferite domenii, precum transportul, serviciile de telecomunicaţii, educaţie. Mai mult, deputaţii europeni de la Comisia parlamentară pentru drepturile omului au susţinut o schimbare deosebit de importantă în modul în care Europa se raportează la cele 50 de milioane de persoane cu dizabilităţi. Parlamentarii europeni au susţinut apartenenţa Uniunii Europene la Convenţia ONU, prin care persoanele cu dizabilităţi nu vor mai fi tratate ca beneficiare a carităţii sau protecţiei sociale, ci mai ales din perspectiva drepturilor omului ca subiecte de drept. În luna aprilie a anului 2009, Parlamentul European a aprobat Convenţia şi a cerut statelor Uniunii Europene să o ratifice.

Convenţia ONU stabileşte două mecanisme de implementare: Comitetul Persoanelor cu Dizabilităţi şi Conferinţa Statelor-Membre, constituită pentru discutarea problemelor de aplicare a tratatului internaţional; de asemenea, textul Convenţiei prevede crearea unor structuri naţionale independente, responsabile pentru implementare şi monitorizare, iar persoanele cu dizabilităţi şi reprezentanţii organizaţiilor specializate vor fi membri cu drepturi depline.

Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi trebuie să fie susţinută de o legislaţie românească efectivă şi coerentă în materia drepturilor omului privind această categorie de persoane pentru care incluziunea socială este vitală. Accesul liber la educaţie personalizată, găsirea şi păstrarea locului de muncă, asistenţă medicală specializată şi permanentă, sancţionarea oricărei forme de discriminare în viaţa publică a persoanelor cu dizabilităţi reprezintă provocări şi responsabilităţi majore pentru statele care ratifică Tratatul internaţional privind protecţia persoanelor cu dizabilităţi.

Pentru 669.000 de persoane cu dizabilităţi din România, ratificarea Convenţiei ONU reprezintă o garanţie reală că drepturile şi libertăţile lor vor fi cu adevărat recunoscute, protejate şi respectate.