Parliamentary debates

Domnul Marius Rogin:

"Cât de util a fost Summit-ul Mării Negre?"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Istoria Mării negre reprezintă un domeniu învăluit de o aură plină de mister, poate căpătată odată cu influenţele asiatice şi vest-europene ce au modelat caracterul şi destinul popoarelor de la ţărmul Mării Sumbre. De mii de ani, Marea neagră a fost o arie de convergenţă şi contradicţie de interese majore: politice, economice sau strategii militare. În spiritul acestor contradicţii, Bucureştiul a găzduit, săptămâna trecută, summit-ul de lansare al Forumului Mării Negre pentru dialog şi parteneriat, un eveniment care a reunit şefi de state, miniştri de externe, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi mulţi jurnalişti.

România îşi propunea, prin acest Forum, să creeze cadrul unei cooperări sporite în domeniul securităţii pontice. Au sosit la Bucureşti, pot să spun, cam acele state care sunt şi direct interesate să-şi rezolve anumite conflicte actuale. Ne-am bucurat de prezenţa unor preşedinţi de state cum sunt cei din Georgia, ucraina, Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan. Toate aceste state au diverse conflicte teritoriale, economice sau politice cu Rusia sau Turcia, exact marii absenţi şi, deci, interesate de ameliorarea situaţiei în zonă.

Am constatat însă, odată cu acest eveniment, că Moscova a refuzat invitaţia noastră, arătând prin acest gest importanţa pe care o acordă Forumului. Întotdeauna, conflictele dintre ţări au avut nevoie de un timp destul de lung pentru a fi soluţionate, dar şi de înţelegere din partea ambelor state implicate în conflict. Cooperarea va fi dificilă şi între ceilalţi participanţi. Ucraina şi România au şi ele probleme bilaterale încă nerezolvate, Armenia şi Azerbaidjanul îşi dispută şi ele încă enclava Nagorno-Karabah, Republica Moldova se confruntă cu conflictul transnistrean întreţinut de la Moscova. E păcat însă că Rusia nu a dorit să participe la acest forum. Nu putem avea nici un fel de politică activă în zona Mării negre fără cel mai important jucător din regiune, Rusia, şi fără să includem în asta, în mod pozitiv, şi Turcia.

Cel mai important lucru însă pe care doresc să-l spun, este faptul că România va ajunge să joace rolul principal în sud-estul Europei şi în zona Mării Negre. Gândul mă duce la o altă realitate: timp de sute de ani, rusia a considerat că nici o decizie nu poate fi luată în vecinătatea sa apropiată fără permisiunea sa, însă prezentul ne îndreaptă spre o altă realitate. Lumea merge înainte şi fără permisiunea Moscovei. Un pas important a fost deja făcut: există discuţii între preşedintele Armeniei şi al Azerbaidjanului, apar noi idei pentru Transnistria, se poartă discuţii inclusiv pe teme comerciale. Pe de altă parte, forumul de săptămâna trecută a mai adus o premieră în politică: nu s-au mai reunit niciodată în jurul aceleiaşi mese atâţia reprezentanţi ai statelor riverane.

Cred că orice problemă ce se doreşte a fi rezolvată trebuie să pună în aplicare câteva condiţii: dialog, parteneriat şi colaborare. Pentru România nu poate fi decât bine că a decis un lucru: a venit timpul să nu mai stăm cu mâinile în sân, e cazul să nu mai lăsăm să treacă pe lângă noi atâtea oportunităţi, iar iniţiativele îndrăzneţe să le aparţină altora.

Am asistat, săptămâna trecută, la prima reuniune unde au participat şase preşedinţi de state direct interesaţi de regiunea Mării negre. Numeroase alte personalităţi, lideri ai statelor riverane, reprezentanţi ai statelor UE, ai SUA, dar şi ai unor importante organizaţii internaţionale care s-au reunit într-un proces cu bătaie lungă.

S-au întrebat însă unii despre ceea ce aduce nou acest forum faţă de celelalte iniţiative. În primul rând, faptul că, faţă de iniţiativele precedente, deciziile viitorului organism nu vor mai fi luate în baza consensului, ci vor fi rezultatul colaborărilor interstatale de probleme specifice.

Noua abordare mizează pe paşii mici, pe concesii şi contribuţii, indiferent cât de mici, ale fiecărui stat. Cel mai important lucru rămâne însă comunicarea. În al doilea rând, trebuie să remarc faptul că Fondul Marshall al Statelor Unite a anunţat, în cadrul Forumului pentru parteneriat la Marea neagră, crearea Fondului Mării Negre, fond care va finanţa proiectele de consolidare a democraţiei, bunei guvernări şi de dezvoltare a cooperării regionale a societăţii civile în zona pontică.

Dincolo de toate criticile aduse summit-ului de la Bucureşti, rămân la părerea că România a făcut un pas important. A adus la masa discuţiilor preşedinţi din state interesaţi de rezolvarea anumitor probleme din zona Mării Negre, probleme care există de un timp important şi care nu mai trebuie amânate. Este important însă pentru noi ca astfel de iniţiative să continue pentru că România nu va avea decât de câştigat în ochii occidentalilor.

Vă mulţumesc.