Parliamentary debates

Domnul Marin Diaconescu:

"O nouă reuşită măreaţă a Alianţei"

Săptămâna trecută, Guvernul Tăriceanu a mai bifat un nou punct din programul cu care a pierdut alegerile parlamentare din anul 2004. Pogonul de 17 legi pe care le-a înaintat Parlamentului s-a întins pe vreo 250 de pagini. Această presupusă reformă nu reprezintă decât o compilaţie de prevederi din legi mai vechi, pe care ministrul sănătăţii le-a însăilat, ca să nu spunem plagiat, într-o aşa-zisă reformă. Nesusţinut de sindicate şi de patronate, contrat de Colegiul Medicilor din România, din întâmplare condus de liberalul Mircea Cinteză, ministrul Nicolăescu şi-a dat seama că nu se putea baza nici măcar pe sprijinul colegilor parlamentari, astfel încât a fost obligat să ceară Guvernului să-şi asume răspunderea pentru promovarea acestui pachet legislativ.

Altădată, foarte activ pe ecranul televizoarelor sau pe prima pagină a ziarelor, de când şi-a prezentat reforma din sănătate, Eugen Nicolăescu a devenit foarte discret, am putea spune, chiar retras în cochilia de la minister pentru a-şi plânge înfrângerile. Normal, criticile justificate şi propunerile pertinente de modificare erau peste nivelul aşteptărilor. Iniţial, din pachetul legislativ am putut descoperi cu toţii dubla impunere în cazul persoanelor care obţin venituri din activităţi de proprietate intelectuală (aberaţie corectată pe ultima sută de metri), taxarea publicităţii pe tutun (activitate interzisă din 2007 printr-o lege mai veche), scoaterea învăţământului medical din spitale şi multe alte animozităţi. Ca o cireaşă pe tort, au venit recomandările Comisiei Europene pentru retragerea Legii Farmaciei, considerată ca fiind contrară legislaţiei europene privind concurenţa.

Bineînţeles, programaticul economist Nicolăescu ne-a descris exact efectele reformei sale: în semestrul IV al acestui an se vor face primele gropi pentru construirea celor 8 spitale regionale şi că se vor ieftini medicamentele compensate. Atât! De fapt, ministrul sănătăţii a uitat să ne spună că Ministerul Sănătăţii stabileşte preţurile la orice medicament care se eliberează pe bază de prescripţie medicală, deci, cu sau fără 250 de pagini de modificări legislative, se puteau ieftini medicamentele compensate. Tragic este faptul că situaţia de la medicamentele compensate se regăseşte în toate celelalte "reforme"; cu sau fără acest pachet, se găsesc medicamente cu ţârâita în farmacii; finanţarea programelor de sănătate, în special pentru diabet şi lapte praf, este deficitară şi apar crize în fiecare lună; finanţarea spitalelor este aşa de bună, încât pacientul trebuie să vină de acasă cu medicamente, comprese şi mâncare. Asistenţa medicală în mediul rural este la pământ. Pomposul pachet nu conţine nici o prevedere.

În schimb, a apărut o nouă interpretare a pachetului minimal de servicii medicale, probabil rezultat al frustrărilor contabilului portocaliu din perioada c.a.p.-ului, când opera cu date maximale. Noul pachet minimal ar fi conţinut doar comprese cu apă rece şi ceaiuri medicinale, dacă nu ar fi intervenit ministrul agriculturii, nu de alta, dar ar fi fost necesară creşterea de subvenţii la ceaiuri medicinale. Aspectul pe care însă domnul Flutur nu l-a înţeles şi faţă de care nu şi-a manifstat solidaritatea minsiterială este acela că sănătatea a primit din bugetul pentru anul 2006 fantasticul procent de 3,3%. Aici, se impun două precizări: prima - alianţa portocalie promitea acum un an minim 6%, iar a doua priveşte faptul că vorbim de cel mai mic procent alocat sănătăţii în ultimii 16 ani.

Cele mai aprinse discuţii pe marginea acestui pachet au fost legate de incompatibilităţile la funcţia de director de spital. Până la urmă, ministrul va numi, va renumi şi va încheia contracte de management cu toţi cei peste 450 de directori de spitale din ţară. Pe lângă această centralizare, Nicolăescu a reuşit să dea naştere la alte categorii de privilegiaţi. Astfel, toţi funcţionarii-medici din minister, direcţii de sănătate publică şi case de asigurări vor putea lucra în clinici private. Şi preşedintele Casei are voie să fie profesor, cu toate că administrează un buget de aproximativ 3 miliarde de dolari, spre deosebire de un director de spital care nu mai are voie să desfăşoare nici o altă activitate care să o exceadă pe cea din cadrul spitalului.

Mai trebuie subliniat şi faptul că la tot acest pachet vor trebui să se facă norme metodologice, adică va mai apărea un alt noian de hârtii pline de reglementări, care, în mod sigur, vor suferi alte valuri de modificări.

În Parlament, moţiunea a căzut, dar ar fi bine ca Nicolăescu să înţeleagă că acest lucru nu reprezintă o victorie, ci doar o bătălie câştigată temporar. Chiar şi unii dintre cei care au votat împotriva moţiunii au spus că pachetul de legi este perfectibil, opinie împărtăşită şi de alţi oameni de la vârful Ministerului Sănătăţii. Nu este exclus, după exemplul reformei în justiţie, ca peste câteva luni să se adune sute de amendamente la acest pachet şi ministrul să ceară Guvernului să-şi asume răspunderea ... a câta oară ...